marți, 3 martie 2026

Secretele Trainingului în Bruxelles

Pe lângă cursurile academice susținute de peste 20 de ani, predate în 15 universități din 6 țări, sunt implicat și în programe de training desfășurate la Bruxelles.

Am început în jurul anului 2005, susținând prezentări pentru experții în fonduri europene din cadrul Consiliilor Județene. Programul de trei luni conceput de
UNCJR îmi oferea și mie oportunitatea de a dedica o jumătate de zi prezentării ecosistemului de organizații din jurul instituțiilor europene. Timp de cinci ani, zeci de funcționari români au participat la aceste cursuri de formare. Este o mândrie pentru mine să fi avut printre „studenți” personalități importante ale politicii românești, precum Roxana Mînzatu sau Sevil Shhaideh.

În 2011, prin intermediul Euractiv, am lansat programul anual de training EU Federations Knowledge Programme, care este activ și astăzi pe piață sub denumirea Yellow Academy.

Prin 2011 am lansat și implementat un program de training intitulat „
Cum să găsești un job în Bruxelles?”. Timp de doi ani, ne întâlneam sâmbăta și abordam structurat piața forței de muncă din Bruxelles.

În 2012 am surprins capitala UE cu un program curajos, „
Cum să faci bani în Bruxelles?”. Și acum mă întâlnesc cu beneficiarii cursului și primesc mulțumiri. Nu, nimeni nu e milionar încă, dar lumea o duce bine.

Acum vreo 15 ani derulasem o cooperare de câțiva ani cu Centrul de Cariere al prestigioasei universități VUB. Diverse teme abordate, cea mai interesantă fiind „
Cum un doctorat poate să fie benefic în identificarea jobului în afaceri europene?”.

La 20 de ani de la absolvirea masterului la Institutul de Studii Europene (ULB), am convenit cu conducerea universității să susțin o serie de prezentări dedicate
oportunităților de carieră în cadrul asociațiilor europene.


În 2014, prin intermediul Institutului Euractiv pe care îl coordonam, am lansat un program de training dedicat noilor eurodeputați care își începeau mandatul la Bruxelles.

De peste 15 ani, încerc să sprijin pe oricine dorește să descifreze complexitatea afacerilor europene. Prin prezentările susținute la Euractiv,
sute de jurnaliști au înțeles mai bine cum funcționează ecosistemul românesc din inima Europei. Astăzi am susținut o nouă intervenție, iar experiența mi-a reamintit că a împărtăși cunoștințe este la fel de important ca a le acumula.

În viață, adevărata valoare nu stă doar în norocul personal, ci în capacitatea de a împărtăși experiență, de a interacționa și de a sprijini pe ceilalți să crească.

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 2 martie 2026

Dan LUCA – editorial în Fãclia: “Claritate Asumată”

Editorialul meu de astăzi arată că o direcție clară transformă viitorul Moldovei în realitate, nu în ipoteză.

 

----

O voce clară în politica unei țări nu este un lux. Este o necesitate. Statele mici nu își permit ambiguități pe termen lung. Ele trebuie să aleagă repede, clar și să meargă înainte, chiar dacă drumul este riscant. Fostul spațiu sovietic arată foarte bine ce se întâmplă când alegi și ce se întâmplă când amâni. Țările Baltice și Republica Moldova sunt două exemple greu de ignorat.

Țările Baltice au fost directe. Au rupt legătura politică și strategică cu Rusia fără jumătăți de măsură. Au spus clar ce vor și unde merg. Au știut că vor exista riscuri, presiuni și tensiuni interne. Le-au acceptat. Au căutat alianțe solide și au intrat în NATO, apoi în Uniunea Europeană. Nu au tratat aceste etape ca pe simboluri, ci ca pe instrumente de securitate și dezvoltare.

Au continuat cu zona euro, cu reforme administrative dure și cu digitalizarea statului. Au redus birocrația și arbitrariul. Statul a devenit mai previzibil. Economia a crescut. Nivelul de trai s-a stabilizat. Amenințarea Rusiei există, dar nu dictează politica zilnică. Frica nu conduce statul.

Moldova a mers pe o linie neclară. Nici cu Rusia, nici fără Rusia. Nici decisiv spre Europa, nici complet înapoi. Fiecare ciclu electoral a fost o luptă la limită. Fiecare guvern a evitat deciziile grele. Ideea dominantă a fost să nu supărăm pe nimeni. În realitate, această strategie a dus la stagnare.

Teama că Rusia ar putea reacționa a justificat lipsa de fermitate. Dar istoria arată un lucru simplu: când marile puteri decid, nu întreabă dacă ai fost suficient de prudent. Moldova a rămas mult timp într-o poziție pasivă, reacționând mai mult decât acționând. Reformele au fost lente, iar direcția a rămas neclară.

Războiul din Ucraina a schimbat lucrurile. A devenit evident că ambiguitatea nu oferă protecție. Direcția pro-europeană este acum asumată deschis. Nu este un gest romantic, ci unul pragmatic. Integrarea în UE este o țintă realistă, chiar dacă nu imediată. Drumul este lung, dar este clar.

Moldova nu este în NATO și rămâne vulnerabilă. Economia are potențial, dar are nevoie de reguli stabile și instituții credibile. Diferența față de trecut este că, pentru prima dată, strategia este spusă răspicat. Nu mai există echilibristică declarativă.

Concluzia este simplă. Claritatea nu elimină riscurile, dar le face gestionabile. Nehotărârea nu protejează pe nimeni. Țările Baltice au demonstrat că asumarea timpurie aduce stabilitate. Moldova a pierdut timp, dar nu a pierdut șansa. Atât timp cât direcția rămâne clară și consecventă, viitorul nu mai este o promisiune vagă, ci un proiect posibil.

 

Dan LUCA / Bruxelles