“Discurs prezidenţiabil” la Congresul Socialiştilor Europeni

Mãrturisesc cã doream de mult timp sã particip la un congres al unui partid pan-european şi ocazia s-a ivit in acest week end.  Stanga europeanã s-a reunit la Bruxelles pentru a decide (sau mai precis sã valideze) preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni – Sergei Stanishev, dar şi pentru a vorbi despre alegeri naţionale şi europene (e normal pentru un partid politic).

Lume bunã la Congres, prim miniştri, comisari europeni, eurodeputaţi, VIP-uri. O figurã distinctã a fost Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, pe care am ocazia sã-l cunosc bine de vreo 3 ani, când saluta propunerea PSD Bruxelles de a “gândi” o campanie pan-europeanã axatã pe cetãţeni.

Discursul sãu a ridicat plenul Congresului în picioare, cum puţini lideri au reusit. Chiar dacã Martin mai are 22 de luni de mandat ca preşedinte al Legislativului European, vãd în el candidatul “care vine” pentru a câştiga “primarele europene” ale socialiştilor şi astfel sã fie propus ca preşedinte al Comisiei Europene în 2014. Dar asta doar în contextul în care socialiştii vor avea cei mai multi eurodeputaţi la viitoarele alegeri europene.

Dan LUCA / Bruxelles

Preşedinte în Web 2.0? Să fim serioşi!

Am citit recent un studiu despre alegerile din Statele Unite (Obama – 2008) şi Franţa (Hollande – 2012) şi despre cum candidaţii au utilizat social media. Întrebarea care m-a frapat atunci, reuşesc ei să întreţină în continuare aceste canele de comunicare cu cetăţenii şi după victoria din alegeri?

Hai să nu fim absurzi şi să privim realist problema. Un lider de partid sau candidat e foarte activ pe Facebook, toată lumea îl poate contacta pe adresa de email personală (yahoo, gmail, etc), toţi pot să-l sune (şi îl sună, credeţi-mă!) pe mobil la orice oră din zi şi din noapte, fiecare eveniment e însoţit de “twitter”, iar comentariile sunt directe, scrise de candidat.

Să ne imaginăm că este posibl ca un ales, om de Stat cum se zice, poate să menţină un astfel de ritm? Chiar e realist să credem că un preşedinte de ţară sau un prim ministru răspunde în aceeaşi zi la mesajele primite pe email? Chiar putem să-i cerem să scrie non-stop pe Facebook? E chiar posibil să răspundă la telefonul mobil?

E o mare dilemă şi îmi amintesc ce s-a întâmplat în noaptea alegerii lui Obama ca preşedinte al celui mai puternic Stat. El a început să trimită mesaje pe social media celor care au crezut în el, cei care au luptat zi de zi în campania sa, cei care au strâns fonduri de 750 milioane de dolari. Dar asta până “securitatea” preşedintelui l-a avertizat că nu mai merge aşa. “Sunteţi Preşedinte acum. Trebuie să ne gândim să vă protejăm. Avem nevoie de aparatură controlată, de coduri care să vă permită să fiţi în siguranţă, etc”.

Şi acum mă întreb, cât de Web 2.0 poate să fie cu adevărat un om de Stat? Nu amestecaţi vă rog chestia personală cu expresii de genul “echipa sa se ocupă de asta” sau “are o firmă de consultanţă care face totul”. Eu vreau să ştiu cât de realist este să cerem omului de Stat, nu echipei sale sau sistemului său, să fie pe aceste canale de comunicare.

Dan LUCA / Bruxelles

România şi castelele medievale

Biroul de promovare pentru turismul românesc prezintă în secţiunea “Castele şi Fortăreţe” câteva din destinaţiile pe care am avut plăcerea să le vizitez în această vară, cu ocazia vacanţei petrecute în ţară – Biserica fortificată de la Biertan, cea de la Cisnădie, precum şi castelul Corvinilor de la Hunedoara.

Nu sunt singurele obiective turistice care bine promovate pot atrage chiar şi cei mai pretenţioşi turişti, pasionaţi de arhitectură, istorie, sau care pur şi simplu caută un sejur liniştit şi vizitarea unor monumente aflate în patrimoniul UNESCO.

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

Digitalizarea sistemului educaţional românesc?

Dacă în Coreea de Sud în 2015 se va renunţa total la manualul de școală tipărit, care îngreunează mult ghiozdanul elevului, recenta propunere a Ministrului Educaţiei din România, Ecaterina Andronescu, și anume aceea de a merge pe acceași idee, a stârnit scepticism și multă îndoială în ceea ce privește aplicabilitatea în condiţiile existente la noi în ţară.

Radu Gologan, antrenorul lotului naţional de olimpici la matematică este de părere că “Doamna Andronescu ar trebui să lucreze doar cu specialişti, nu cu politicieni", iar în plus, o schimbare în lege durează ani buni, fiind nevoie de o generaţie pentru a avea e-book-uri în ghiozdane, fiind nerealizabilă într-un timp atât de scurt, adică în 2014, după cum estima doamna Ministru. “Această trecere de la print la digital va fi o ocazie extraordinară de a reanaliza curricula”, neadaptată încă la cerinţele actuale de pe piaţa muncii și nici corelată cu așteptările tinerelor generaţii.

Dan LUCA / Bruxelles

 

Adaptation of Romania to the European political thinking

An intriguing recent post of the President of the European Commission on the State of the Union: Barroso stated that "Europe needs a new direction, it can not be based on old ideas - Europe needs new thinking. Let’s not be afraid of the words: we will need to move towards a federation of nation states". The main idea is greater European integration. In addition it also covers the ‘banking union’, ‘fiscal union’ and the ‘political union’.

Interesting as well are the ideas presented by Commissioner Reding a few months ago: "We will maintain cultural and linguistic diversity, but we need a strong European government and a European Parliament with a different structure - possibly a bicameral one. Maybe it would be good to have a Parliament elected by referendum and a Chamber of Countries in which each state is represented equally. The European Head of Government would be directly elected by the people’s representatives. This would be the parliamentary democracy we need in Europe".

Compared with the U.S. federal system, European leaders are chosen mostly "behind closed doors". There should be a greater concern for what kind of leadership the EU needs? What kind of mechanism gets them elected? In a similar line of thought Barroso added: "We must recognize that debates take place primarily between the national parties, but we must enhance the role of European parties to strengthen pan-European debate”. A reaction from European Socialist leader Sergey Stanishev came quickly: "We wonder what Mr Barroso’s Party, the EPP, does in this respect? Only the Party of European Socialists has a real debate and a timetable for choosing the left candidate for the presidency of the European Commission".

Brussels is a complicated environment and Romania does not do anything to make this picture clearer. I think that the Constitution will need to be amended, whether we want it or not, in order to solve all the problems of ambiguity with which we met during these years. For example, who participates in the European Council? Is European policy competence considered domestic or foreign policy? Only after the national Romanian elections in December 2012 and then 2013 is the best time to evoke a debate and to revise the Constitution.

To be honest, Romania lacks a management of the EU policies. Romania needs to 'melt' with what is happening in the EU, as there are certain values ​​developed European philosophy to which Romania must comply.

European funds are closely linked to the performance of Romania in EU. For connecting the country to the EU we need about 5,000 Romanians in Brussels and 25,000 people in Romania actually involved in the Community Mechanism. It needs a new program, such as "Expert for a European Romania". It is clear that time does not lead to solving the current systemic inertia that Romania has with the European Union. We must intervene quickly and deeply to correct the current trends.

Dan LUCA / Brussels

Dan LUCA – articol în Occidentul Românesc – “Cât de stiinţifică este Diaspora românească?”

Recent am semnat un material publicat de Occidentul Românesc în care am reamintit de importanţa Diasporei în cercetarea ştiinţifică. Cu ocazia Conferinţei organizate de Diaspora ştiinţifică săptămâna aceasta la Bucureşti, am prezentat un subiect care mă preocupă de câţiva ani - racordarea Diasporei la sistemul românesc.

Vă invit să citiţi articolul în întregime.

………….

“De câţiva ani urmaresc cu interes racordarea Diasporei la sistemul românesc şi am rămas plăcut surprins să fiu invitat la a 3-a conferinţă a Diasporei ştiinţifice, de fapt titlul exact a fost “Diaspora în Cercetarea Ştiinţifică şi Învăţământul Superior din România”. Evenimentul se deruleazã o dată la doi ani în Bucureşti, în organizarea numeroaselor instituţii româneşti.

În cadrul mesei rotunde despre “Spaţiul public. Politici publice”, a fost o onoare să interacţionez cu oameni de ştiinţă români, cu activităţi remarcabile în universităţi din Statele Unite, Franţa sau Suedia. Studiile lor despre “Spaţiile publice numerice – instrument de politici publice în Franţa”, “Social media şi campaniile prezidenţiale: Lecţii din SUA şi Franţa” sau “Raportarea la gen în cadrul Parlamentului: Spaţiu public, roluri private”, au fost excelent argumentate.

Prezentarea mea despre “Adaptarea adminisitraţiei româneşti la Diaspora românească” a fost privită cu mult interes de cei prezenţi, fiind o cercetare aplicată, pe care o recomand celor interesaţi. Studiile pe care le-am realizat în ultimii ani, fie prin intermediul Clubului “Romania–UE” Bruxelles, fie, de dată mai recentă, cu echipa PSD Belgia, au fost baza unei comunicări ştiinţifice despre nevoia evoluţiei administraţiei româneşti, dacă dorim o abordare inclusivă, implicând cu adevărat românii din Diaspora. Cercetarea am coordonat-o împreunã cu colega mea Codruţa Filip.

Prin argumente solide am expus nevoia unei asocieri organice a “Relaţiilor Externe” cu Diaspora, iar lansarea “Ministerului Afacerilor Externe şi al Diasporei” este construcţia politică româneascã cea mai adaptată realităţii pe care o trăim. Doresc să îi felicit pe iniţiatorii conferinţei în anul 2008, organizatorii ediţiei din 2012 şi pe finanţatori, cei care au făcut ca peste 800 de români, împărţiţi pe 29 specializări, să dezbată la Bucureşti despre cercetarea românească”.

Dan LUCA / Bruxelles

“Idee socialistă” susţinută de Barroso

Apropo de discursul din 12 septembrie 2012 al Preşedintelui Barroso, insist pe un aspect – apelul către partidele politice de a-şi “scoate în faţă” candidaţii pentru alegerile din 2014, în contextul în care PES propunea acest sistem de desemnare a reprezentanţilor cetăţenilor în Parlamentul European, încă de acum trei ani.

Am prezentat şi eu metodologia propusă de socialişti, apoi un posibil calendar de desfăşurare pentru alegerile primare europene.

Să nu uităm însã, ca orice demers pentru schimbare (privitã ca evoluţie), şi acesta se loveşte de barierele celor mai sceptici şi “tradiţionalişti”.

Dan LUCA / Bruxelles

La Bucureşti. Diaspora Ştiinţifică.

De câţiva ani scriu pe blog despre conectarea Diasporei la sistemul românesc şi am rămas plăcut surprins să fiu invitat la a 3-a conferinţă a Diasporei ştiinţifice, eveniment derulat o dată la doi ani în Bucureşti, în organizarea numeroaselor instituţii româneşti.

În cadrul mesei rotunde, organizate la SNSPA, a fost o onoare să interacţionez cu oameni de ştiinţă români, cu activităţi remarcabile în universităţi din Statele Unite, Franţa sau Suedia. Studiile lor despre “Spaţiile publice numerice – instrument de politici publice în Franţa”, “Social media şi campaniile prezidenţiale: Lecţii din SUA şi Franţa” sau “Raportarea la gen în cadrul Parlamentului: Spaţiu public, roluri private”, au fost excelent argumentate.

Prezentarea mea despre “Adaptarea adminisitraţiei româneşti la Diaspora românească” a fost privită cu mult interes de cei prezenţi, fiind o cercetare aplicată, pe care o recomand celor interesaţi.

Doresc la final să îi felicit pe iniţiatorii conferinţei în anul 2008, organizatorii ediţiei din 2012 şi pe finanţatori, cei care au făcut ca peste 800 de români, împărţiţi pe 29 specializări, să dezbată timp de 4 zile la Bucureşti despre cercetarea românească.

Dan LUCA / Bruxelles

Federaţie sau confederaţie europeană

După ultimul discurs al Președintelui Comisiei Europene, Europa viitorului ar putea arăta mai mult ca o confederaţie, decât ca o federaţie, în adevăratul sens al cuvântului.

În varianta în care Germania ar conduce cele 11 state, Franţa, Italia, Spania, Polonia, Olanda, Belgia, Danemarca, Austria, Portugalia şi Luxemburg, având un “minister pan-european al Afacerilor Externe, al unei armate şi unei poliţii europene care să păzească graniţele externe ale Uniunii, ar urma să se renunţe la deciziile luate în unanimitate, în favoarea unui vot al majorităţii. Astfel UE ar putea acţiona mai eficient, nelovindu-se de veto-ul unor state precum Marea Britanie, care deja s-a pronunţat împotriva unei armate europene”, după cum precizează articolul Foreign Policy.

În plus, așa cum cere și o comunitate caracterizată de democraţie, “Preşedintele Comisiei Europene ar urma să fie ales direct de cetăţeni şi să conducă un adevărat guvern european iar Consiliul European şi Consiliul de Miniştri al UE ar urma să fie înlocuite cu o a doua Cameră parlamentară a statelor (un fel de Senat dacă considerăm Parlamentul European un echivalent al Camerei Reprezentanţilor din SUA). Această cameră ar avea o subcameră pentru cele 17 ţări ale eurozonei”. Acestea având în plan financiar o singura instituţie financiară centrală, cu decizie la nivel european, conform măsurilor impuse prin Tratatul fiscal – Fondul Monetar European.

În acest context, merită reflectat puţin la ceea ce spunea recent Protesilaos Stavrou, un tânăr cercetător grec – “Federalismul pledează pentru un stat unic descentralizat, compus din state suverane sau regiuni semi-autonome, dar nu independente. Confederalismul în schimb este un sistem în care un grup de state suverane stabileşte un extra-nivel de autoritate la nivel supranaţional care are puteri în domenii de interes general larg. În cazul federaţiei se aplică principiul subsidiarităţii, potrivit căruia puterea se exercită şi deciziile se iau la cel mai de jos nivel local posibil, cât mai aproape de cetăţeni, în timp ce în cazul confederaţiei, statele suverane cooperează doar în domenii în care au interese commune”. În opinia lui Stavrou, “curentul confederalist-interguvernamental primează încă în UE pentru că cetăţenii din statele membre, societatea civilă, nu au un impact asupra deciziilor luate mai ales de şefi de state sau de miniştri şi tehnocraţi nealeşi. Singura soluţie în opinia sa este o federaţie democrată descentralizată, democrată şi pluralistă, care să fie dotată cu mecanisme de control la fiecare nivel de autoritate”. 

Dan LUCA / Bruxelles  

Ţinând pumnii Clujului...

Un recent material publicat în Adevărul se prezintã avantajele de care ar beneficia Clujul în urma obţinerii titlului de Capitală Europeană a Tineretului.

În primul rând, fiind o „repetiţie” pentru titlu la care comunitatea clujeană aspiră pentru anul 2020, și în plus, conform spuselor consultantului specializat, demersurile vor contribui la îmbunătăţirea imaginii.

În luna noiembrie se va desemna orașul câștigător dintre nominalizatele în finală - Cluj, Varna (Bulgaria), Vilnius (Lituania) și Ivanovo (Rusia), iar rezultatul, evident va fi important, pentru toţi candidaţii, nu doar pentru câștigător – “Statutul de Capitală Europeană a Tineretului (CET) la care Clujul aspiră pentru anul 2015 ar fi un impuls pentru dezvoltarea orașului de sub Feleac din punct de vedere turistic. Nu va exista neapărat un boom al turiștilor sosiți în oraș - deși numărul lor va spori - cât o creștere a vizibilității orașului, cu efecte pe termen mediu și lung", se arată într-o analiză făcută de site-ul cluj.travel”.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Făclia – “Adaptarea României la gândirea politică europeană”

Într-un articol publicat recent în Făclia, am expus poziţionarea României în tabloul complex al “Europei viitorului”, şi mai ales care sunt lacunele în sistemul românesc care marchează negativ performanţele ţării în domeniul politicile europene.

.......................

Intrigant recentul mesaj al preşedintelui Comisiei Europene, Barroso, referitor la starea Uniunii Europene: “Europa are nevoie de o nouă direcţie care nu poate fi bazată pe idei vechi. Europa are nevoie de o nouă gîndire. Să nu ne temem de cuvinte, avem nevoie să ne îndreptăm către o federaţie de state”. Cuvîntul la ordine este o mai bună integrare europeană. Vorbim tot mai mult despre: uniune bancară, uniune fiscală si apoi uniune politică.

Interesante sînt şi ideile prezentate de doamna comisar Reding, încă de acum cîteva luni: “Ne vom păstra diversitatea culturală şi lingvistică. Dar avem nevoie de un Guvern European puternic şi de un Parlament European altfel structurat – eventual bicameral. Poate ar fi bine să existe un Parlament ales prin referendum şi o Cameră a ţărilor, în care fiecare stat să fie reprezentat în mod egal. Şeful Guvernului European ar trebui ales în mod direct de către reprezentanţii popoarelor. Aceasta ar fi democraţia parlamentară de care avem nevoie în Europa”.

Făcînd o comparaţie cu sistemul federal american, liderii europeni sînt aleşi în marea lor majoritate “in spatele uşilor închise”. Este o lipsă de transparenţă în care comisarii “stau la cutie”. Trebuie să existe o mult mai mare preocupare pentru ce fel de lideri are UE? Ce fel de alegeri ii propulseaza pe aceştia? Pe această direcţie Barroso adăuga: “Trebuie să recunoaştem că dezbaterile au loc în primul rînd între partidele naţionale, însă trebuie să întărim rolul partidelor europene pentru a întări dezbaterea pan-europeană. Reacţia liderului socialiştilor europeni, Serghei Stanisev, a venit repede: “Ne întrebăm ce face partidul domnului Barosso, Partidul Popular European, în această direcţie? Doar la nivelul Partidului Socialiştilor Europeni avem o dezbatere reală şi un calendar pentru alegerea candiatului de Stanga la preşedenţia Comisiei Europene”.

Bruxelles-ul este o poză complicată, iar România nu face ca această imagine să fie mai clară. Constituţia va trebui modificată, vrem sau nu vrem, astfel încît să rezolvăm toate problemele de ambiguitate cu care ne-am întîlnit în aceşti ani. De exemplu, cine merge la Consiliul European? Este politica europeană considerată de competenţa internă sau politica externă? Terminăm cu alegerile din decembrie 2012 şi apoi 2013 este cel mai bun moment pentru revizuirea Constituţiei.

Să fim sinceri, României îi lipseşte un management al politicilor europene. România trebuie să se ‘muleze’ pe ceea ce se întîmplă în UE. Sunt anumite valori dezvoltate, o filosofie europeană la care şi România trebuie să se conformeze.

Fondurile europene sînt în strînsă legătură cu performanţele României în domeniul comunitar. Pentru racordarea ţării la UE avem nevoie de aproximativ 5.000 de români la Bruxelles şi 25.000 de persoane în România implicate în mod real în mecanismul comunitar. Este nevoie de un nou program guvernamental, “Experţi pentru o Românie europeană”. Este clar că inerţia sistemică nu duce la o rezolvare a problemelor actuale pe care le are România cu Uniunea Europeană. Trebuie intervenit rapid, organic, pentru ca actualele tendinţe să fie corectate.

Este nevoie de a privi realist spre Europa. România nu a înţeles încă foarte bine că trebuie să se recalibreze pentru statutul său de membru important în spaţiul comunitar şi că nu s-a adaptat încă la jocul foarte complex al afacerilor europene.

Dan LUCA / Bruxelles

Liderul “absent”

Un recent studiu realizat pe angajaţii unei firme de investiţii evidenţiază că “membri ai echipei care nu lucrau în aceeaşi locaţie cu liderii lor erau mai implicaţi şi mai dedicaţi – şi au dat în evaluări note mai bune aceloraşi lideri – decât cei care lucrau îndeaproape cu liderii lor”.

Nu că aş considera comunicarea prin email ineficientă, însă, aşa cum spune şi autorul materialului publicat de Cariere, este importantă şi comunicarea directă, faţă în faţă a managerului cu subordonaţii săi, indiferent de locaţia în care îşi derulează activitatea profesională – dintr-un birou sau de acasă.

Spuneam cu ceva timp în urmă de acel “management omenesc”, în care liderul nu stă cu pistolul în coasta angajatului, dându-i libertatea de a-şi organiza cum crede de cuviinţă îndeplinirea sarcinilor, pentru a avea în final cele mai bune rezultate. În acelaşi context, tot mai multe studii demnostrează eficienţă sistemului care încurajează intraprenoriatul.

Dan LUCA / Bruxelles

Înfiinţarea unui nou minister - justificată?

Premierul Ponta a declarat recent că intenţionează să numească în noul Guvern un Ministru al Fondurilor Europene, urmând ca din 2014 să existe o singură instituţie care să urmărească activitătile în domeniu la nivel naţional.

Încă din 2009 sugeram ideea unui Ministru al Fondurilor Europene, ca şi soluţie de adaptare a sistemului naţional pentru absorbţia sumelor alocate României.

Ca şi răspuns la propunerea premierului, Vasile Puşcaş afirma – “pare a fi mai degrabă o scuză pentru ceea ce nu s-a făcut" şi o schimbare care "nu seamănă deloc" cu o soluţie, în plus, greşelile Ministerului pentru Afaceri Europene pot să se regăsească şi în modul de lucru al noului Minister.

Dan LUCA / Bruxelles

Rebranding în afacerile europene – Insurance Europe

De câţiva ani, CEA, Comitetul European al Asiguratorilor, a devenit Insurance Europe.  În prezent, federaţia europeanã activează în interesul membrilor săi din 34 de state, iar schimbarea de nume este pe linia deja “clasică” a Bruxelles-ului European.

Acronime de genul COLIPA sau CIAA sunt mult mai greu de reţinut decât un nume sugestiv - Cosmetics Europe sau FoodDrinkEurope.

Dan LUCA / Bruxelles

Oraşele turistice europene

Un recent clasament al celor mai ieftine oraşe europene pentru turişti, în care autorii au comparat preţul mediu al locuinţelor, al produselor alimentare şi al transportului, clasează Kiev-ul pe primul loc. În capitala ucrainiană, un vizitator cu 100 de euro în buzunar s-ar putea descurca cam 4 zile, în timp ce, atunci când vine vorba de cel mai scump oraş, în capitala islandeză Reykjavik, cu aceşti bani, o persoană nu se poate descurca nici măcar o zi.

Un alt exemplu - o plimbare cu gondola veneţiană are un preţ similar unui abonament de călătorii pe 20 de zile cu mijloacele de transport public din Kiev.

Clujul nu se află în acest clasament, dar spuneam de câţiva ani că oraşele din România au nevoie de un pachet de week-end bine gândit pentru a atrage turiştii străini care au ce vedea în ţară.

Dan LUCA / Bruxelles

Evenimente culturale mari la Bruxelles!

Acum câteva săptămâni, într-o întâlnire prilejuită de alegerile locale din Belgia, i-am sugerat primarului Bruxelles-ului, Freddy Thielemans, să aibă în vedere și expaţii din Bruxelles și dorinţele acestora. Am prezentat atunci că în Bruxelles, contrar spiritului internaţional imprimat în special de cei care lucrează în afacerile europene, sunt prea puţine evenimente culturale mari, de marcă, și este păcat. De ce nu o politică precum cea americană de pe Brodway-ul din New York, sau cea din Londra, Paris sau Berlin?

Am rămas plăcut surprins sã constat că în programul electoral, recent lansat, al celui care dorește realegerea sa ca primar de Bruxelles, să regăsesc acest punct – „o politică de a promova mari evenimente la Bruxelles”.

Mult succes Freddy în alegerile din 14 octombrie și felicitări pentru deschiderea la propunerile cetăţenilor pe care îi reprezinţi!

Dan LUCA / Bruxelles

 

UE - Pentru alegeri directe!

Ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a declarat recent că la nivel comunitar este nevoie de a restabili încrederea în UE, ţel realizabil prin organizarea de alegeri directe, care atrag transparenţă şi democraţie.

Propunerea făcută recent la Varşovia vine în întâmpinarea manifestărilor euroscepticilor alimentaţi în special de criza datoriilor, aşa cum informează AFP.

Despre organizarea alegerilor pentru desemnarea liderilor europeni scriam încă de anul trecut în multe din mesajele publicate pe blog.

Dan LUCA / Bruxelles

 

Campioni la leadership

Un recent studiu realizat pe 25 de state relevă care sunt popoarele cu cei mai buni lideri în prezent şi care au un mare potenţial pentru viitor.

La nivel global, 1 din 15 oameni sunt lideri, însă s-a dovedit că 1 din 3 oameni au potenţial de a deveni lideri. În acest context important pentru companii este să descopere metodele prin care pot dezvolta talentele şi pot debloca acest potenţial.

Interesant este ceea ce se observă analizând graficul valoric realizat în urma studiul – la capitolul potenţial viitor, Polonia şi China sunt nou intrate în top – uşor de corelat şi cu ascensiunea economică a acestor ţări.

Dan LUCA / Bruxelles

Clujul şi clasamentul universităţilor 2012

Ciprian-Marcel Pop, prorectorul Universităţii “Babeş – Bolyai” din Cluj-Napoca, a declarat recent că în clasamentul celor 700 de universităţi din lume "poziţia UBB este de câţiva ani aceeaşi în QS, 601+, alături de celelalte universităţi proeminente din România. Datorită jocului indicatorilor şi ponderilor, UBB nu poate urca în clasamentul QS, chiar dacă are o activitate ştiinţifică remarcabilă, mult superioară altor universităţi plasate mai bine în ranking. Internaţionalizarea studiilor ar fi cheia urcării în ranking (procentul de studenţi străini este de numai 2,4%".

Danny Byrne, Editor al www.topuniversities.com, a declarat pentru HotNews.ro că "faţă de poziţia lor generală, universităţile româneşti au o evoluţie bună în sondajele noastre cu privire la cadre universitare şi angajatori, ceea ce înseamnă că, cel puţin la nivel regional, se bucură de o oarecare recunoaştere a standardelor academice şi a calităţii absolvenţilor. Cu toate acestea, rezultatele arată că suferă de pe urma numărului mare de studenţi dintr-o clasă şi că nu fac deocamdată suficient de multă cercetare influentă (măsurată prin citări)".

Într-un mesaj de anul trecut aminteam din de topul internaţional al universităţilor, dar şi de cel realizat la nivel naţional, unde UBB ocupa locul al 2-lea.

Să nu uităm să valorificăm la maxim potenţialul universitar recunoscut al Clujului!

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – mesaje către România la Radio Cluj

Recent am avut plăcerea să fiu din nou în direct la Radio Cluj, în cadrul emisiunii “Faţă-n faţă”, participând la o dezbatere despre cum este văzută România contemporană de la Bruxelles.

Subiectele abordate s-au poziţionat în jurul “discursului istoric” al Preşedintelui Comisiei Europene susţinut săptămâna trecută la Strasbourg despre “Starea Uniunii”, dar au fost legate şi de situaţia României în contextul european actual, cu accent şi pe vizitele recente ale premierului Ponta şi respectiv preşedintelui Băsescu la Bruxelles.

Este foarte interesant mesajul lui Barroso: “Europa are nevoie de o nouă direcţie care nu poate fi bazată pe idei vechi. Europa are nevoie de o nouă gândire. Să nu ne temem de cuvinte, avem nevoie să ne îndreptăm către o federaţie de state”.

Cuvântul la ordine – o mai bună integrare europeană. Vorbim tot mai mult despre uniune politică şi uniune fiscală, paşii necesari fiind: uniune bancară, uniune fiscală, uniune politică.

Interesante acum vreo două luni ideile dnei Reding: "Ne vom păstra diversitatea culturală şi lingvistică. Dar avem nevoie de un Guvern puternic şi de un Parlament altfel structurat - eventual bicameral. Poate ar fi bine să existe un Parlament ales prin referendum şi o cameră a ţărilor, în care fiecare stat să fie reprezentat în mod egal. Şeful Guvernului European ar trebui ales în mod direct de către reprezentanţii popoarelor. Aceasta ar fi democraţia parlamentară de care avem nevoie în Europa".

În comparaţie cu sistemul federal american, liderii europeni sunt aleşi în spatele uşilor închise. Este o lipsă de transparenţă în care comisarii “stau la cutie”. Trebuie să existe o mult mai mare preocupare pentru ce fel de lideri are UE? Ce fel de alegeri?

Barroso adăuga o idee foarte interesantă: “Trebuie să recunoaştem că dezbaterile au loc în primul rând între partidele naţionale, însă trebuie să întărim rolul partidelor europene pentru a întări dezbaterea pan-europeană. Cer partidelor politice să accepte acest pas şi pasul următor de a europeniza alegerile naţionale”.

Oficialii de la Berlin şi Varşovia au argumentat ideea alegerilor directe pentru desemnarea liderilor Uniunii Europene de către cetăţeni, pentru a face faţă euroscepticilor alimentaţi în special de către criza datoriilor.

Reacţia liderului socialiştilor europeni, Sergei Stanishev, a venit repede: “Ne întrebăm ce face partidul dlui Barosso, EPP, în această direcţie? Doar la nivelul PES avem o dezbatere reală şi un calendar pentru alegerea candiatului european”.

Bruxelles-ul este o poză complicată, iar România nu face ca această imagine să fie mai clară. Constituţia va trebui modificată astfel încât să rezolvăm toate problemele de ambiguitate cu care ne-am întâlnit în aceşti ani. De exemplu, cine merge la Consiliul European? Este politica europeană considerată de competenţa internă sau politica externă? Terminăm cu alegerile din decembrie 2012 şi apoi 2013 este cel mai bun moment pentru revizuirea Constituţiei.

Să fim sinceri, României îi lipseşte un management al politicilor europene. România trebuie să se ‘muleze’ pe ceea ce se întâmplă în UE. Sunt anumite valori dezvoltate, o filosofie europeană la care şi România trebuie să se conformeze.

Fondurile europene sunt în strânsă legătură cu performanţele României în domeniul comunitar. Pentru racordarea ţării la UE avem nevoie de aproximativ 5.000 de români la Bruxelles şi 25.000 de persoane în România implicate în mod real în mecanismul comunitar. Este nevoie de un nou program guvernamental “Experţi pentru o Românie europeană”. Din cele enumerate în punctele precedente, este clar că inerţia sistemică nu duce la o rezolvare a problemelor actuale pe care le are România cu Uniunea Europeană. Trebuie intervenit rapid, organic, pentru ca actualele tendinţe să fie corectate. Este necesară în primul rând crearea unor noi poziţii în adminstraţia românească, pe două nivele (local şi naţional), persoane responsabile în a fluidiza relaţia România – UE.

Este nevoie de a privi realist spre Europa. Să nu mai reacţionăm ad-hoc. Să privim spre viitor. Naţionalismul şi atacurile la persoană nu ajută. Şi cred că este cazul să mai terminăm cu cuvinte grele, gen “lovitură de stat”, “dictatură”, “ruperea statului de drept”. Cei care le folosesc trebuie să judece de 10 ori înainte. De dragul de a lupta pentru o clauză politică, ajungem la o luptă (de multe ori doar mediatică) care sperie şi dă în ridicol în acelaşi timp. România nu a înţeles încă foarte bine că trebuie să se recalibreze pentru statutul său de membru important în spaţiul comunitar şi că nu s-a adaptat încă la jocul foarte complex al afacerilor europene.

Dan LUCA / Bruxelles

Business in Brussels: formal or informal

A recent article published in the journal Cariere, mentioned that “the correlation between formal education and your actual career path is almost zero”. The article also explains why: “whatever you have accumulated in your years of formal education will not help if what you learn year after year is not worth putting in practice”. This is very well when young university graduates with a Master’s degree, or even doctorates, fail to find a job with the diploma(s) obtained.

In this context, the author of the article identifies three characteristics of professionals who were successful in entirely different areas than they were educated:

1. The fact that they understand their strengths, their natural abilities, and they choose a professional field that makes the best use of their qualities.
2. The ability to learn on their own and from their own initiatives: from books, articles, training programmes, from others or their own practical experience.
3. The fact that they understand that it is one thing to have a degree, but it is another thing entirely to produce real results, and therefore they focus to learn how to get these results – not on gaining awards.

Personally, I don’t think you should skip formal education, but the secret is to find the right balance that blends formal training with non-formal and informal training.

I’m coaching now for more than one year on these topics with my company DL International. I give one day trainings on “How to find a job in Brussels” and in parallel I give half day trainings on “Realizing your own business in Europe’s capital”.

Dan LUCA / Bruxelles

Implicarea antreprenorilor în politicã. Opinie.

Întrebat ce crede despre succes, antreprenorul Octavian Bădescu, răspunde celor de la Cariere astfel: ˝este o combinaţie între capacitatea individuală şi circumstanţe. Cred că norocul valorează 50%, mulţi nu spun asta, dar eu cred foarte mult în rolul acestuia. Ideea e că dacă ştii cam unde vrei să ajungi, circumstanţele plutesc în jurul tău şi ştii să le iei pe cele potrivite pentru tine. S-au mai făcut cercetări cu oamenii care au succes profesional, nu numai în România, ci şi peste hotare, şi s-a observat că ei au capacitatea de a identifica ceea ce este important în noianul de informaţii care le vin şi de evenimente din jurul lor. Identificarea celor esenţiale este o calitate, pentru că altfel poţi să te pierzi în lucruri neimportante. La fel de important este ca după ce le identifici să te focalizezi pe ele. Ca să-ţi duci toată energia şi preocuparea pe acolo, iar acele chestiuni să te ducă unde vrei. Ăsta e secretul˝.

În plus, Bădescu spune că şi-a făcut mereu un plan de urmat, şi-a stabilit întotdeauna obiective concrete şi înalte, pentru ca astfel să realizeze mult mai mult decât cei care nu îşi propun nimic, îşi propun ceva vag, sau au ţinte joase.

Iar dacă vine vorba de politică, domeniul din care s-a retras iniţial, deşi i se părea atractiv, antreprenorul consideră că în acest sector ar trebui să se implice doar cei care vor să facă ceva în societatea în care trăiesc, să fie persoane realizate în plan profesional, care să nu fie tentate să caute în politică ce nu au reuşit să obţină în plan profesional, ca şi ˝înfometatul˝ care cumpără lucruri inutile.

Dan LUCA / Bruxelles

“Evenimente de rang istoric”

Aşa numeşte Cristian Mureşan într-un recent material ceea ce se întâmplă pe plan european – ˝startul unui proces accelerat şi ireversibil de alcătuire a Statelor Unite ale Europei˝, pecetluit de discursul istoric al lui José Manuel Barroso susţinut în 12 septembrie 2012 despre Starea Naţiunii Europene.

De aici încolo urmează măsuri concrete pentru viitorul federal al comunităţii – constituirea Ministerului de Finanţe European, competenţe lărgite pentru Parlamentul European şi control financiar al Bruxelles-ului asupra instituţiilor naţionale.

În finalul articolului autorul scoate în evidenţă, în tot acest context al schimbărilor pentru viitor, necesitatea orientării spre condiţia supremă a menţinerii unei ˝construcţii europene sănătoase˝ - democraţia.

Dan LUCA / Bruxelles