Parisul la el acasã… versiunea 2015

Saptãmâna aceasta am petrecut din nou câteva zile la Paris. Oraşul este plin de viaţã, fãrã absolut nici o perturbaţie din cauza evenimentelor recente.

E o plãcere sã discuţi politici europene cu organizaţiile naţionale de reprezentare a sectorului agricol sau a celor din industria cosmeticelor (pentru cei care urmaresc afacerile europene le recomand binomurile INTERFEL - FRESHFEL şi FEBEA – Cosmetics Europe).

Discuţia de la Institutul Jacques Delors (Notre Europe) a fost plinã de conţinut, iar evenimentul din 15 marie 2016 pe tema finanţãrii alegerilor primare europene din 2019 este asteptat cu mare interes atât la Bruxelles, cât şi la Paris.

În rest, Parisul se pregãteşte la greu de COP21, la care vor participa şi 140 şefi de state. Vã puteţi imagia cum va arata capitala Franţei începând de duminicã pentru douã sãptãmâni.

Iar ca picanterie din politica naţionalã francezã, vã recomand saga cu ministrul afacerilor externe Laurent Fabius, care se pare cã îşi pregãteşte “o parcare politicã”, de tip românesc, pentru anul 2016.

Dan LUCA / acum în Bruxelles

Molenbeek-ul de lângã mine

De vreo sãptãmânã Molenbeek-ul a intrat în atenţia mass media mondiale. Câteva consideraţii utile pe aceastã temã, având în vedere cã locuiesc de peste 10 ani la doi paşi de aceeastã zonã a Bruxelles-ului.

Molenbeek, sau pe numele complet Sint-Jans-Molenbeek, este una dintre cele 19 cartiere ale Regiunii Bruxelles. Este printre cele mai populate “commune” din Bruxelles, cu aproape 100.000 de locuitori. Desigur, aşa cum era de aşteptat, în aceastã zonã trãiesc şi aproximativ 1500 de români. Însã populaţia care se remarcã este comunitatea marocanã, majoritatea dintre ei având însã cetãţenie belgianã, aflându-se chiar la treia generaţie în Belgia.

Chiar dacã pare incredibil, dar prima minoritate din capital Europei sunt marocanii, urmaţi de turci. Şi asta ca urmare a celor întâmplate în anii ‘50-‘60, când Guvernul Belgian a invitat la lucru zeci de mii de marocani şi turci din zona ruralã. În momentul de faţã avem vreo jumãtate de million de marocani în Belgia (populaţia totalã a ţãrii este de 10 milioane).

Trec zilnic prin Molenbeek în drum spre locul de munca din piaţa Schuman. Nu pot sã spun cã îmi este fricã, dar când se lasã seara e recomandabil sã nu intri pe strãzi lãturalnice în aceastã zonã. Cam cu aceeaşi abordare am crescut referitor la Mãnãşturul clujean, pãstrând proporţile, desigur.

Dan LUCA / Bruxelles

Opinia publicã europeanã dezbãtutã academic la București

În anul academic 2015-16 am fost solicitat de cãtre SNSPA în a dezvolta un nou curs despre Opinia Publicã în UE, prezentat masteranzilor din anul doi de la Masterul în EU Communication and Governance. M-am bucurat sã-mi revãd, dupã doar câteva luni, echipa de studenţi cu care interacţionasem în anul întâi pe tema sferei publice europene.

Timp de o saptãmânã, a fost o atmosferã foarte plãcutã, în care pasiunea pentru mecanismul comunitar și decriptarea tainelor Bruxelles-ului european au fãcut posibilã o conversatie plinã de sens. Cu siguranţã subiecte precum finanţarea campaniei alegerilor europene primare din 2019, eficientizarea lobby-ului românesc în perspectiva Preșidenţiei UE sau viitorul presei europene au trezit un interes special. E normal, majoritatea acestor teme sunt dinamice, în care chiar și studenţii universitãţiilor românești își pot aduce o contribuţie considerabilã.

Astept cu mare interes urmatoarele “excapade academice românești”, te încarcã pentru dezbaterile de la Bruxelles.

Dan LUCA / București

 

Dan LUCA – articol în Convorbiri Europene: “Cât de europene devin alegerile europene din 2019?”

Astazi, 12 noiembrie 2015, am prezentat prin intermediul unui articol în Convorbiri Europene câteva elemente legate de alegerile primare europene din 2019.

---------------

Parlamentul European forţeazã încã din acest an o modificare favorabilã a legii electorale în perspectiva alegerilor europene din 2019. Astfel Parlamentul a spus pe 11 noiembrie 2015 în propunerea sa oficială de modificare a legii electorale UE că în campania pentru alegerile europene ar trebui să fie nominalizați oficial, la nivelul UE, candidați la poziția de președinte al Comisiei Europene  (“Spitzenkandidaten”). Acești candidați ar trebui să se prezinte în alegerile pentru PE individual și să fie nominalizați cu cel puțin 12 săptămâni înainte de alegeri.

"Dorim să adaptăm legea electorală din 1976 noilor realități”, a spus co-raportorul Danuta Hübner. "Alegerile pentru Parlamentul European continuă să fie foarte naționale. Sperăm să determinăm creșterea interesului cetățenilor europeni pentru participarea la acest important element al procesului de luare a deciziilor la nivel european".

Buletinele de vot pentru alegerile europene ar trebui să ofere la fel de multă vizibilitate denumirilor și logourilor partidelor naționale ca și partidelor europene la care ele sunt afiliate, mai spun deputații. Afilierea europeană a unui partid național ar trebui să fie clară în toate materialele sale de campanie.

Parlamentul sugerează de asemenea crearea unei circumscripții comune în care prima poziție de pe liste este ocupată de candidatul nominalizat de fiecare familie politică pentru funcția de Președinte al Comisiei.

Am citit cu mare interes raportul Parlamentului, realist și vizionar în acelasi timp. Câteva dintre idei au fost preluate din dezbaterea pe care am organizat-o cu liderii partidelor politice europene în luna mai 2015 și asta e bine.

Sã nu uitãm însã cã Tratatele UE (TFEU Art. 223.1) dau Parlamentului European dreptul de a iniția o procedură de reformă a sistemului electoral european și de a face propuneri în acest sens. Aceste propuneri trebuie aprobate de Consiliu, în unanimitate și apoi de toate statele membre, în conformitate cu prevederile lor constituționale.

Dan LUCA / Bruxelles