Dan Luca în Business Magazin - Cât investesc companiile în lobby la Bruxelles şi ce sectoare româneşti sunt cel mai bine reprezentate în capitala Europei?

Prin intermediul Business Magazin am prezentat astãzi câteva date despre investiţiile în comunicare din Bruxelles-ul european

-----

Bugetul anual pentru public affairs/ comunicare  (excluzând costurile cu personalul) al celor 3.000 de federaţii ce reprezintă industriile din cadrul UE la Bruxelles a ajuns la 191 de milioane de euro în 2016, în creştere cu 21% faţă de 2009, când această valoare se plasa la 158 de milioane de euro, potrivit unui studiu  al Institutului EurActiv din Bruxelles. În acelaşi timp, corporaţiile cheltuiesc pe comunicare la Bruxelles circa 73 de milioane de euro, în creştere cu 3% faţă de anul 2009, potrivit aceleiaşi surse.

Dan Luca, directorul institutului EurActiv spune că în aceste bugete intră activităţi de monitorizare şi reprezentare a iniţiativelor legislative, comunicare şi lobby. Din studiul derulat de EurActiv reiese că peste jumătate dintre cele 400 de corporaţii analizate cheltuiesc peste 100.000 de euro pentru activităţi de comunicare/public affairs la Bruxelles, excluzând costurile cu personalul: peste 33% dintre companiile chestionate au declarat că investesc în această direcţie mai mult de 250.000 de euro, între 101.000 şi 250.000 de euro (17%), între 51.000 şi 100.000 de euro (10%), 26.000-50.000 de euro (17%), mai puţin de 25.000 de euro (23%).

În acelaşi timp, peste jumătate dintre federaţii au un buget alocat activităţilor de comunicare de circa 25.000 de euro: 10-25.000 de euro  - 27%, mai puţin de 10.000 de euro - 18%, 25.000 - 50.000 de euro - 17%, 50.000-100.000 de euro - 13%, mai mult de 100.000 de euro - 20%.

Aproape jumătate dintre corporaţii sunt reprezentate în birourile de la Bruxelles de doi - cinci angajaţi cu normă întreagă (43%), 23% au peste 10 astfel de angajaţi, 13% au între 6 şi 10 angajaţi full time la Bruxelles, iar  13% dintre cele 400 de companii analizate au câte un angajat full time, în timp ce 9% nu sunt reprezentate la Bruxelles prin astfel de angajaţi.

Aproape jumătate dintre federaţiile de la Bruxelles au mai mult de 10 oameni în birourile lor de la Bruxelles (43%), între 6 şi 10  (22%), între 2 şi 5 angajaţi (25%), un angajat full time (5%), mai puţin de un angajat (5%), niciun angajat (mai puţin de 5%). 

Astfel, corporaţiile au un buget semnificativ mai mare alocat comunicării la Bruxelles pentru echipe formate din mai puţini oameni decât federaţiile, observă Dan Luca.

Potrivit directorului institutului EurActiv, cele mai puternice tipuri de lobby de la Bruxelles sunt: lobbyul ţărilor membre, apoi lobbyul industriilor, apoi cel al ONG-urilor (spre exemplu, Green Peace, WWF), al regiunilor şi al universităţilor.

”Sunt în jur de 3.000 de federaţii care au un secretariat aici la Bruxelles, multe au în jur de 10 persoane în staff –  acest lucru  nu înseamnă că fac toţi lobby la Bruxelles. Dintre acestea, aproximativ 300 au şi membri români”, descrie Dan Luca situaţia reprezentării româneşti din capitala Uniunii Europene.

Potrivit lui Dan Luca, sectoarele româneşti bine reprezentate la Bruxelles sunt: energia (prin Centrul Român al Energiei, de pildă); notarii publici din România; UNCJR – Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene – din 2003; IT-ul românesc (Romanian Office of Science and Technology – activitate a agenţiei române de cercetare – Ministerul Cercetării, mai multe universităţi axate pe cercetare, companii din domeniul tehnologiei precum Siveco şi Teamnet).

Potrivit informaţiior disponibile oferite de Registrul Transparenţei, o platformă ce are drept misiune transparentizarea lobby-ului dintre Parlamentul European şi organizaţiile care fac lobby, Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei este instituţia cel mai implicată în astfel de acţiuni, dacă ne uităm la valoarea costurilor de lobby declarată, de peste 10 milioane de euro, urmată de Academia Navală Mircea cel Bătrân (7,75 - 7,99 milioane de euro), Academia Aeriană Henri Coandă (2 - 2,4 milioane de euro) şi Viticola Corcova (1,5 milioane de euro). Celelalte organizaţii înscrise în registru au declarat valori mai mici de 1 milion de euro şi, în majoritatea cazurilor,0.

”Trebuie să fii pe piaţă, să monitorizezi, abia apoi să ai un rezultat – nu se prea întâmplă în cazul României, unde este nevoie de construirea unei culturi a comunicării. Ţara noastră este un stat membru nou – trebuie să ne batem pentru noi, cel mai puternic lobby din Bruxelles este cel din ţările membre, iar noi nu avem unul coagulat, aceasta e o problemă şi ar trebui să ne gândim să o rezolvăm  pentru a ne apăra interesele şi a fi luaţi în discuţie”, explică Dan Luca, directorul institutului EurActiv din Bruxelles necesitatea reprezentării României la Bruxelles prin structuri de comunicare.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA interviu în Fãclia: Britanicii citesc “în oglindã” cãrţile profesorului Vasile Puşcaş

Astazi, 4 iulie 2016, a fost publicat interviul meu în Fãclia de Cluj.

-------------

Fãclia de Cluj: Lucraţi de aproape 20 de ani în capitala Europei. Cum se vede de la Bruxelles criza britanicã?

Dan Luca: Dupa şocul referendumului, Marea Britanie a intrat într-o perioadã de political vacuum, iar Uniunea Europeanã e zguduitã din temelii. Chiar şi dupã activarea faimosului articol 50 prin care Marea Britanie va cere ieşirea din Uniunea Europeanã, avem o perioadã de doi ani de negocieri. Însã discuţiile pot duce la derogari şi excepţii. Concret, pe anumite paliere legislative pot exista perioade de tranziţie. Este un procedeu asemãnãtor cu negocierile de aderare ale unei ţãri la UE, în care au fost perioade tranzitorii în implementarea acquis communautaire sectorial. Cred cã britanicii şi oficialii de la Bruxelles citesc acum “în oglindã” cãrţile profesorului Vasile Puşcaş referitoare la aderarea unei ţãri la UE.

Decizia britanicã a aruncat Europa în crizã?

Brexit-ul a mai adãugat de fapt o crizã pe lângã cele ale imigraţiei, terorismului jihadist, şomajului sau a problemelor din Ucraina. Trebuie însã sã avem o abordare constructivã. Discuţia referitoare la viitorul Uniunii Europene prinde din nou contur. Rezultatul referendumului din Marea Britanie a fost picatura care a umplut paharul şi aşa destul de plin dupã alegerile europene din 2014 sau chiar dupã proiectul avortat al Constituţiei Europene din 2005. Recent, treizeci de personalitãţi ale culturii, societaţii civile şi politicii internationale au lansat un apel pentru reinventarea Europei. Mã bucur sã gãsesc în acest document puncte fundamentale pentru rediscutatea viitorului nostru comun.

Cum vi se par ideile prezentate în manifest ? 

Lansarea unei noi politici industriale europene este coloana vertebralã, e un subiect pe care l-am abordat încã de acum un an, în special prin prisma adaptãrii continentului nostru la a 4-a revoluţie industrialã. E bine cã programul Erasmusul este menţionat în conexiune cu revitalizarea UE. Militez pentru extinderea programului de la studenţi la tineri de mai bine de 15 ani. Acum 3 ani am coordonat la nivel european un proiect despre viitorul UE. Îmi amintesc cu mare plãcere intalnirea cu Etienne Davignon  care preciza atunci "Trebuie sã existe schimbãri instituţionale pentru ca statele membre sã respecte obiectivele lor morale faţã de UE".

Care este impactul acestor mişcãri politice majore asupra României ?

România este membrã UE şi normal cã impactul este enorm. În 2013, anticipam criza instituţionalã actualã şi iniţiasem un Consorţiului pentru o dezbatere româneasca despre viitorul instituţiilor europene (Facultatea de Studii Europene Cluj, Institutul de Cercetãri Europene Cluj, SNSPA Bucureşti, GrupRomânia Bruxelles, Clubul “România-UE” Bruxelles şi “Casa Europei” Cluj). Ideile prezentate atunci sunt încã de mare actualitate. Doar sã amintesc câteva: ″Vocea României trebuie să fie remarcată de către partenerii de dialog. România trebuie sã fie un stat activ în acest proces de reformă a instituţiilor UE″, ″Trebuie definite oportunităţile Românie, ancorate în realitate, care sunt obiectivele nu doar naţionale, ci şi europene″ sau ″Dezbaterea despre România şi regiunile sale, ca orice dezbatere internă, este imperativ să fie racordată la actuala dezbatere despre viitorul instituţiilor europene″.

Ce urmeazã în urmãtorii 3 ani ?

Primul Summit European pe tema viitorului UE se va derula pe 16 septembrie 2016 la Bratislava. Pentru România e momentul consolidãrii. Este proiectul ″17, 18, 19″, pe care trebuie sã-l avem în vedere : 2017 – 10 ani de când România este în UE, 2018 – 100 de ani de la formarea Statului Român şi 2019 – anul Preşedintiei UE a României. E mult de lucru şi e important sã mobilizãm în acest proiect întreaga resursã româneascã.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: “17, 18, 19 – România la apel”

Astãzi, 3 iulie 2016, am publicat un articol în Ziarul Financiar. Tema principalã: cum se vãd de la Bruxelles urmãtorii 3 ani pentru România şi UE.

------------------

Dupa şocul referendumului, Marea Britanie a intrat într-o perioadã de political vacuum, iar Uniunea Europeanã e zguduitã din temelii. Chiar şi dupã activarea faimosului articol 50 prin care Marea Britanie va cere ieşirea din Uniunea Europeanã, vom avea o perioadã de doi ani de negocieri. Însã discuţiile pot duce la derogari şi excepţii. 

Concret, pe anumite paliere legislative pot exista perioade de tranziţie. Este un procedeu asemãnãtor cu negocierile de aderare ale unei ţãri la UE, în care au fost perioade tranzitorii în implementarea acquis communautaire sectorial. Cred cã britanicii şi oficialii de la Bruxelles citesc acum “în oglindã” cãrţile profesorului Vasile Puşcaş referitoare la aderarea unei ţãri la UE.

La nivelul Comisiei Europene, în fiecare Direcţie Generalã se analizeazã impactul sectorial al desprinderii Marii Britanii de UE. S-a stabilit chiar Negociatorul Şef care va coordona procedura de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeanã. Este vorba de diplomatul belgian Didier Seeuws, un apropiat al fostului prim-ministru belgian Guy Verhofstadt.  Ca o sugestie, poate nu este rãu ca şi România sã stabiliascã un responsabil la nivelul Guvernului pentru a coordona activitatea românesca pe palierul Brexit.

Brexit-ul a mai adãugat de fapt o crizã pe lângã cele ale imigraţiei, terorismului jihadist, şomajului sau a problemelor din Ucraina. Discuţia referitoare la viitorul Uniunii Europene prinde din nou contur. Rezultatul referendumului din Marea Britanie a fost picatura care a umplut paharul şi aşa destul de plin dupã alegerile europene din 2014 sau chiar dupã proiectul avortat al Constituţiei Europene din 2005. Primul Summit European pe tema viitorului UE se va derula pe 16 septembrie 2016 la Bratislava. Pentru România e momentul consolidãrii. Este proiectul ″17, 18, 19″, pe care trebuie sã-l avem în vedere : 2017 – 10 ani de când România este în UE, 2018 – 100 de ani de la formarea Statului Român şi 2019 – anul Preşedintiei UE a României. E mult de lucru şi e important sã mobilizãm în acest proiect întreaga resursã româneascã.

Dan LUCA / Bruxelles