Dan LUCA – video-interviu la "100 de povești ale românilor de pretutindeni"

Mã bucur cã existã iniţiative interesante care încearcã sã prezinte viaţa românilor din Diaspora și conexiunea acestora cu România. Foarte interesantã abordarea proiectului 100 de povești ale românilor de pretutindeni, realizator Doris Uglar.

Astãzi a fost publicat video-interviul în care prezint și eu cum am ajuns sã lucrez de 20 de ani în Bruxelles-ul european, cum vãd românii dezvoltarea României și ce ne poate rezerva viitorul.

Mult succes în continuarea acestui proiect!

Dan LUCA / Bruxelles

La Bruxelles, prima ediţie a Oscarurilor asociaţiilor europene

În ultimii 16 ani am avut mii de întâlniri cu reprezentanţii celor aproximativ 3.000 de federaţii industriale inserate în capitala Europei. O prezentare sectorialã a acestora e reliefatã în mesajul de acum câţiva ani.

Anul acesta e marcat însã de o premierã la nivelul associaţiilor europene. Prima ediţie a European Association Awards. Am avut marea onoare sa fac parte din juriul european care a analizat activitatea organizaţiilor. Prezentarea câstigatorilor a fost impresionantã, inspiratã din formatul acordãrii Oscarurilor. Pentru cei interesaţi, comunicatul de presa cu anuntul câştigãtorilor se poate accesa acum şi online.

Discutând cu organizatorii, am înţeles clar seriozitatea abordãrii, fãrã nici o îndoialã cã vom avea aceasta competiţie în fiecare an. Organizaţiile intereste sunt deja invitate sã aplice. Ca o picanterie, discutãm oportunitatea unui premiu special pentru asociaţia care se adapteazã cel mai bine Brexit-ului.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Convorbirie Europene: “Arcul european al crizei: 2005 – 2017?”

Astãzi, 22 februarie 2017, am publicat un articol în Convorbiri Europene despre importanţa anului 2017 în politica europeanã.

-------------

În primãvara anului 2005 Europa a fost șocatã de dubla respingere a Constituţiei Europene - la referendumurile din Franţa şi Olanda. Procesul de ratificare ajunsese în impas, iar în iunie 2005 liderii UE au hotărât să înceapă o “perioadă de reflexie” înainte de a decide încotro să se îndrepte după această criză.

La 12 ani de la respingerea brutalã a Constituţie Europene de cãtre electoratul din Olanda și Franţa, privirea Europei se îndreaptã din nou asupra acestui binom. Coincidenţã sau nu, Olanda voteazã pe 15 martie 2017 în alegeri parlamentare, iar Franţa își decide în mai 2017 viitorul președinte. Scenariul cu Geert Wilders prim ministru olandez și Marine Le Pen președinte francez oripileazã Uniunea Europeanã. Sã sperãm cã politicienii olandezi vor aplica tactica  “cordonului sanitar”, utilizatã acum câţiva ani în Belgia (cu toate cã olandezii sunt adepţii acordãrii puterii și responsabilitãţii celui care câștigã). Iar despre alegerile din Franţa sã avem încredere în acel candidat X din turul doi francez o va învinge pe exponenta naţionalismului francez, așa cum prognozeazã toate sondajele.

Europa este într-un moment de rãscurce? Fãrã îndoialã! Greu de prezãzut un viitor roz, întru-un cocktail Brexit/Trump (vã puteţi imagina cã Marea Britanie și Statele Unite ale Americii vor semna rapid un tratat comercial inspirat din modelul pieţei unice europene), guverne fragile în Spania și Italia, alegerile menţionate din Olanda și Franţa. Iar complexitate alegerilor din Germania (24 septembrie 2017), sãrbãtorirea celor 60 de ani de la Tratatul de la Roma și dezbaterea despre viitorul UE fac parte de asemenea din peisajul european contemporan.

Dan LUCA / Bruxelles

Cine mai are nevoie de Europa cetãţenilor?

Liderii sunt importanţi în politicã, iar notorietatea acestora este crucialã pentru legitimizarea acţiunilor. Acum 9 ani îmi exprimam admiraţia pentru sistemul alegerilor primare de pe continental american. Comunicarea europeanã m-a fascinat de vreo 25 de ani, iar abordarea Comisiei Europene pe acest palier am monitorizat-o la sânge, prezentând şi cursuri studenţilor despre acest subiect.

Înca din 2009 am animat dezbateri despre necesitatea alegerilor primare în UE, şi haideţi sã fim sinceri 2014 a adus noul prin organizarea alegerilor primare înainte de europarlamentarele din mai 2014. Pânã în primãvara lui 2016 mai credeam chiar cã vom împinge subiectul alegerilor primare pe agenda publicã pentru a gândi strategic anul electoral 2019. Evenimentul organizat pe 15 martie 2016 a adus la masa dezbaterilor toate partidele europene mari pentru a discuta soluţii pentru finanţarea alegerilor primare.

Dar pe 22 martie 2016 a început “annus horribilis”. În 12 luni am avut bombe în Bruxelles, Brexit şi alegerile americane “de poveste”. Un preşedinte american solidificat şi prin alegerile primare americane…  Nici mãcar Franţa nu stã pe roze. Recentele alegerile primare au adus neprevazutul la nivelul Partidului Socialist (candidat surprizã-totalã), iar Republicanii trãiesc clipe de coşmar (scandal politic uriaş pentru câştigãtor), netezind parcã victoria (nedoritã de nimeni la Bruxelles) a lui Marine Le Pen în alegerile prezidenţiale.

În câteva sãptãmâni ne pregãtim de sãrbãtoare, 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma şi vreo 3 milioane de Erasmuşi… Se aşteaptã mult de la aceastã aniversare, nu prea veselã dupã cum vã imaginaţi. Iar despre eternul subiect al non combatului politic al generatiei Erasmus am scris recent.

Chiar nu mai credem în Uniunea Europeanã? Crizele din ultimii 10 ani au accentuat sentimentul cã ţãrile europene nu mai au nevoie de o cooperare integratã? Desigur vrem sã avem “o altfel de Uniune, mai aproape de cetãţeni, care rezolvã crizele, nu îngreuneaza sistemul”. Avem soluţii la aceasta problemã sau credem cã doar aruncând în spaţiul public astfel de lozinci, cineva se va sesiza şi va corecta lucrurile?

Suntem 27 de ţãri in UE (anticipez anul 2020 deja). Ce dorim de la UE? Ce prerogative acordãm nivelului federal pentru a-i da o şansã “sã ne rezolve problemele”? Proiectul UE este imens, premierã mondialã, dar nu este automat. Implicarea şi abordarea realistã e necesara în permanenţã. Buni şi chibiţii de pe margine, dar integraţi rapid în Guvernare… Doar împreuna avem o şansã.

Dan LUCA / Bruxelles