Cerinţele Europei hamiltoniane

Bazându-se pe exemple istorice şi din literatura clasică, expertul german Jan Techau înceracă să reliefeze, într-un interviu pentru FP România, cam care sunt poziţiile actuale ale marilor puteri europene şi care pot fi urmările viitoare ale deciziilor pe care acestea le iau pe scena comunitară.

Interesantă este asocierea Europei actuale cu perioada în care în America Hamilton avea convingerea că dacă Statele Unite vor să devină o superputere aveau nevoie de capacitatea de a valorifica puterea pieţelor financiare, înţelegând totodată că Statele Unite aveau nevoie de pârghiile instituţionale necesare pentru gestiona sume mari de bani, de o bancă naţională şi de o trezorerie proprie, realizând astfel un mecanism fiscal centralizat capabil să valorifice potenţialul economic al SUA – chiar tipul de dezbatere care frământă astăzi Europa. Aici întrebarea care se pune fiind legată de dilemma suveranităţii financiare, care ar trebui să rămână statelor naţionale sau ar trebui alocată unui nivel european.

La întrebarea dacă o Europă hamiltoniană ar putea să rezolve problemele de legitimitate şi deficit democratic, specialistul german consideră că “dacă o Europă hamiltoniană este pe cale de a se naşte de nevoie, atunci nu poate funcţiona fără noi surse şi input-uri de legitimitate. Iar asta implică alegeri europene, constituirea unui electorat şi a unui corp politic european. Nu poţi avea o Europă hamiltoniană puternică fără un mandat popular”.

Dan LUCA / Bruxelles