Într-un recent articol publicat de Foreign
Policy România, am grupat principalele idei evidenţiate de materialele
primite de la prietenii mei români din Bruxelles, experţi în domeniul
afacerilor europene, despre potenţialul european al României contemporane.
Le mulţumesc încă o dată tuturor pentru contribuţia pe care au avut-o
la acest blog.
..........
Pe fondul crizei politice şi economice locale, un grup de concetăţeni
din Bruxelles ne amintesc potenţialul european al României contemporane.
Încă de acum 16 ani, când am înfiinţat asociaţia "Casa Europei”,
mi-am propus crearea unei legături reale între cetăţeni şi factorii de decizie
de la Bruxelles. Implicarea activă în problemele europene necesită crearea
structurii adecvate care să permită realizarea acestui obiectiv. Pentru a
dinamiza şi mai mult comunicarea pe axul Bruxelles-România, am lansat un blog,
care cuprinde acum peste 1.000 de mesaje despre impactul structurii comunitare
asupra calităţii vieţii din România.
La 5 ani de la primul mesaj am dorit publicarea unor idei formulate de
experţi în domeniul afacerilor europene din Bruxelles, sub semnătura
acestora. Pe tema “UE. România.
Evoluţie”, o serie de români au contribuit cu articole ce aduc clarificări
despre potenţialul european al României contemporane. Principalele idei sunt
reflectate sub forma acestui articol.
1.
România în UE – statutul
prezent
“Deşi cinci ani de zile s-au scurs de la momentul în care România era
primită în rândul statelor membre UE, cu toate acestea ea continuă să se afle
sub atenta monitorizare a Uniunii şi să fie supusă unor condiţionalităţi
procedurale, aplicabile post-aderare, cum ar fi celebrul mecanism de cooperare
şi verificare din domeniul justiţiei. Totodată, România se confruntă şi în
prezent, cu o serie de dificultăţi în procesul său de aderare la spaţiul
Schengen sau cu un acces limitat la piaţa forţei de muncă din câteva state UE.
Însă obstacolele nu se opresc aici: politica de coeziune reprezintă un alt
punct vulnerabil în evoluţia României” (Roxana Rizea - Grupul Parlamentar al Socialiştilor
şi Democraţilor în Parlamentul European).
“În toţi aceşti ani, s-a construit un întreg eşafodaj care să încerce
să ofere întâi credibilitate şi apoi identitate unui nou membru. Cu o
Reprezentanţă Permanentă de calitate, în care se regăsesc mulţi oameni
competenţi şi entuziaşti, cu un Minister de Externe cu o politică previzibilă
şi un interes crescând la cel mai înalt nivel politic, România a început să
înveţe regulile jocului european. S-au identificat câteva dosare cheie, în care
există un interes strategic şi au început să apară şi primele succese. S-a
învăţat arta “cros-aliantelor” în Consiliu cu alte state membre. S-a
îmbunătăţit cooperarea între actorii româneşti prezenţi în Bruxelles -
Reprezentanţa şi eurodeputaţi. Au existat poziţionări foarte vizibile pe dosare
gen Schengen, Marea Neagră, energie care au început să dea semnalul că România
se află în plin proces de a îşi construi o identitate de membru al unei Uniuni”
(Raluca Ivănescu).
“Ţara noastră conştientizează că are un număr important de voturi în
Consiliul European şi are o voce puternică la masa negocierilor, atât la nivel
tehnic, cât şi la cel politic. „Coordonarea” este cuvântul cheie pe care
România l-a înţeles şi acţionează în consecinţă (vezi crearea grupului
Prietenii Coeziunii la iniţiativa Bucureştiului). Comunicarea continuă a
Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE cu ministerele de resort şi
coordonarea acestora duce la conturarea unei poziţii coerente a României la
nivel european, lucru care îi oferă credibilitate şi îl face un partner de
încredere în cadrul negocierilor. (în cadrul Consiliului se formează alianţe
între statele membre, pentru obţinerea intereselor naţionale)” (Raluca Norel –
Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE).
2. Evoluţia ca implicare
“România, ca parte a Uniunii Europene, are, şi mai mult decât înainte,
şansa unei noi dinamici, a unei noi perspective, a unei noi poziţionări, a unei
noi dimensionări – una europeană, în sens asumat. De astă-dată, şansa unui
actor mai implicat pe scena evenimentelor mondiale, nu doar aceea de observator
mai degrabă – la nivel politic, social, cultural, economic” (Camelia Nistor)
“România este în prezent conectată la evoluţiile europene, ca stat
membru UE. Participă la dezbaterile politice şi legislative de la Bruxelles,
din cele două legislative europene – Parlament şi Consiliu. Propune, negociază, se asociază cu alte state
în chestiunile de interes. Votează. Membrii din România ai Parlamentului
European încearcă să fie activi”. “Pentru a profita la maximum de această
potrivire a termenilor România. UE. Evoluţie, cred că este necesară
îndeplinirea unor condiţii. În primul rând, mă gândesc la conştientizarea
importanţei acestei a doua surse de politici şi legislaţie pe care o reprezintă
Bruxelles-ul şi încercarea din partea beneficiarilor publici şi privaţi din
România să contribuie deopotrivă la fasonarea regulamentelor, a directivelor, a
strategiilor în conformitate cu interesele lor legitime. Evolutiv” (Raul Rădoi
- coordonator GrupRomania, grup de reflectie apolitic, de profil tehnic cu o
componenta tripartită, la reuniunile sale participând experţi români din sfera
instituţiilor comunitare a mediului guvernamental şi din sectorul privat).
“Companiile româneşti sunt încă foarte puţin prezente pe piaţa
europeană. Ne-am bucurat ori de câte ori am putut să punem o cărămidă la
imaginea pozitivă a României. De 20 de ani, SIVECO, firma în care lucrez, are
puterea, prin oamenii ei, să facă proiecte mari şi frumoase, care influenţează
destine şi aduc progres. Avem foarte mulţi programatori, experţi în IT,
creativi, inteligenţi, apreciaţi. Cu ei construim punţi între ţări. Din 2009,
furnizăm servicii pentru Comisia Europeană” (Ştefan Morcov - Vice-Preşedinte
SIVECO România).
“Regiunile din România, dacă ar avea o reprezentanţă aici, ar putea
afla live despre parteneriate posibile, despre fonduri disponibile, despre
procedurile legislative cu efecte cruciale. Companiile din România au nevoie să
afle legile care le vor afecta producţia şi mecanismele înainte de a fi
transpuse în România, nu doar pentru că au o şansa de a participa activ la
crearea legii ci şi pentru că ar avea mai mult timp să îşi planifice totul în
concordanţă cu noua legislaţie” (Andreea Per).
Însă, încă “sunt atâtea domenii de interes, unde fie nu contăm deloc
în discuţia şi în negocierea europeană, fie sunt subiecte pe care nu suntem
capabili să le aducem mai în faţă, deşi am fi în avantaj” (Magdalena Moreh – corespondentul
TVR la Bruxelles).
3. Dezvoltări în curs
"Investiţiile în cercetare şi inovare reprezintă o componentă
importantă a reacţiei la provocările ridicate de globalizare şi competitivitate
internaţională. Unul din obiectivele majore ale Uniunii Europene este de a crea
o piaţă unică europeană pentru cercetare, în cadrul căreia cunoştinţele,
cercetătorii şi tehnologia să poată transcede graniţele în mod similar cu
bunurile, persoanele, serviciile şi capitalul. Aceasta reprezintă cea de-a
„cincea libertate”, libera circulaţie a cunoaşterii spre zonele unde este cel
mai bine utilizată şi valorificată. Acesta reprezintă un alt potenţial de
creştere pentru România, întrucât toate aceste inovaţii au o sferă foarte largă
de implementare cu impact direct asupra productivităţii şi competitivităţii în
domenii precum administraţia publică, sisteme de sănătate sau educaţie” (Raluca
Anghel).
“La aderarea la Uniunea Europeană, în ianuarie 2007, România şi-a
anunţat intenţia de a trece la zona euro în 2014. În momentul de faţă, acest
obiectiv a fost amânat pentru anul 2015. Cu toate acestea, este puţin probabil
ca România să adopte euro în anul 2015” (Roxana Moldovan).
4. O altfel de evoluţie
“Am intrat în UE. S-au deschis căile de comunicare pe mai multe nivele.
Politic am devenit mai vizibili dacă încă nu activi. Cultural însă am deschis o
uşă spre o ţară care nu era cunoscută, înţeleasă vizitată. Îmi aduc aminte
vorbind la un vernisaj despre arta modernă, printre care şi despre sculptori.
Cu binevoie, un belgian mi-a sugerat un sculptor francez foarte interesant …
Bran-co-si. Am întrebat ‘Brâncuşi’? Exact! Încet dar sigur anecdotele de felul
acesta au scăzut. Am câştigat Palme d’Or. Un film românesc – poate nu neapărat
desprins de politicul vieţii ante-’89 – dar filmul, regizorul, actorii, toţi
români. Apoi au început expoziţiile – Grigorescu la Bruxelles, arta comică
română la Muzeul Bandei Desenate. Au început lansările de carte – Cărtărescu în
flamandă. Încet dar sigur ‘exoticul’ s-a transformat în descoperirea unui nou
membru UE. Aşa cum şi noi, românii de la Bruxelles descopeream la început alte
ţări UE nu neapărat prin politică, dar prin particularităţile ţărilor
respective” (Andreea Gulacsi).
5. Un nou început?
“S-au schimbat multe şi cred că realitatea este ceva mai bună decât
ceea ce citim în presă sau vedem la televizor (o paranteză - acest lucru este
valabil în general - l-am observat în legătură cu imaginea pe care o avem
asupra Americii, dar şi imaginea americanilor de rând despre Europa). Cu toate
acestea, rămân extrem de multe ineficienţe, anormalităţi şi iraţionalităţi în
funcţionarea de zi cu zi a societăţii şi a administraţiei publice. Şi încă nu
ne găsim locul şi mai ales direcţia în această lume” (Titus Poenaru – consilier
politic la Parlamentul European).
“În viitor, o persoană în căutare de informaţii despre România ar
putea găsi următorul rezultat: O republică parlamentară democratică situată în
Estul Europei şi caracterizată prin: inovaţie şi avans tehnologic, prosperitate
economică în multiplele sectoare economice, un grad ridicat de ocupare a forţei
de muncă şi un sistem educaţional eficient, ancorat la realitatea externă, cu
societăţi comericale competitive la nivel european şi internaţional, activitate
intensă de comerţ, relaţii diplomatice puternice, un actor important pentru
Uniunea Europeană” (Raluca Anghel)”.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu