Alegerile regionale, soluţia în absorbţia fondurilor europene?

Premierul Victor Ponta declara recent că intenţionează schimbarea Constituţiei şi, păstrând însă împărţirea administrativă actuală a ţării, organizarea în 2014 a alegerilor regionale, pentru crearea unor regiuni de dezvoltare, care să aibă principalele atribuţii în gestionarea fondurilor UE.

Apropo de aceste alegeri, încă din 2008 am încercat să găsesc răspunsul corect la întrebarea - “E nevoie să existe şi alegeri legislative la nivelul regiunilor de dezvoltare?”. Pentru absorbţia fondurilor de aderare, dar nu numai, România a fost “decupată” în 8 regiuni de dezvoltare. Îmi amintesc în 1999 când lucram ca şi consultant pentru IBF şi făceam parte dintr-o echipă care avea ca obiectiv mediatizarea acestui “proiect european”. A explica în România aceste “regiuni” şi cine le “conduce” e încă greu de înţeles de publicul larg la atâţia ani de la implementare.

Cunoaştem că avem aleşi la nivel judeţean şi naţional, dar nu există “alegeri regionale”. În cadrul unor partide politice din România se observa in trecutul apropiat o anumită abordare care se referă la cele 8 regiuni. Acum câţiva ani, când se discuta despre posibilităţi asupra modului de alegere a parlamentarilor europeni în România, deputatul Vasile Puşcaş propunea chiar alegeri pe circumscripţii regionale.

Deşi, cred că încă e dificil ca politicienii “să lupte” pentru regiunile lor, atâta timp cât  sunt aleşi pe liste judeţene sau naţionale. De asemenea cum să se prezinte un preşedinte de Consiliu Judeţean din România într-o întâlnire europeană? “Mă numesc X şi sunt preşedintele Consiliului Judeţean Y, care face parte însă din regiunea de dezvoltare Z”. Hai să fim serioşi!

Implicat în organizarea unui eveniment în incinta Parlamentului European de la Bruxelles, în 2008, discutând subiectul incitant al adaptării administraţiilor naţionale pentru maximizarea absorbţiei fondurilor europene, am păstrat câteva din opiniile europarlamentarilor prezenţi:

“E foarte important ca fiecare regiune de dezvoltare să aibă o strategie de dezvoltare clară pentru următorii 10 – 15 ani”. (Constance KREHL)

“Nu există soluţii clare pentru cum trebuie să se adapteze administraţiile naţionale pentru a avea o absorbţie mai bună a fondurilor europene. Este foarte important să se decidă competenţele la nivel naţional şi regional”. (Jean Marie BEAUPUY)

“Înainte de orice schimbare administrativă este nevoie de o diagnoză a filozofiei statului – cultura şi tradiţia politică a fiecărui stat este foarte importantă. Este important să se analizeze în acelaşi timp condiţiile externe, precum oportunităţiile financiare comunitare”

“Pentru o dezvolatare regională ştim că avem nevoie de regiuni puternice”. (Jan OLBRYCHT)

Poate o dezbatere pe această temă este binevenită.

Dan LUCA / Bruxelles