Tinerii şi pregatirea pentru viaţă

Tinerii ar trebui să îşi dezvolte competenţele IT, antreprenoriale şi cetăţeneşti, însă, conform unui recent raport al Comisiei Europene România se numără printre cele nouă state europene în care eleviilor li se predau acestea mult prea târziu.

Raportul mai arată că integrarea acestor materii în rândul disciplinelor de bază atrage necesitatea ca şcolile să-şi modifice sistemele de predare, obiectivele în ceea ce priveşte învăţarea, dar şi metodele de evaluare.

În România încă se insistă pe materii teoretice – matematică, ştiinţe, şi totuşi, numărul tinerilor care obţin diplome în studii superioare pe aceste domenii este în scădere. În plus, şomajul este la cote extreme de mari, tot din cauza pregătirii tinerilor care nu ţine pasul cu cerinţele de pe piaţa muncii.

Problema există la nivel european, fiind şi alte state care nu s-au adaptat încă suficient la contextul actual, deşi încă din 2006 la nivelul UE au fost definite opt competenţe-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii sub formă de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini: comunicarea în limba maternă; comunicarea în limbi străine; competenţa matematică şi competenţe de bază privind ştiinţa şi tehnologia; competenţa digitală; competenţe sociale şi civice; spiritul de iniţiativă şi cel antreprenorial; capacitatea de a asimila tehnici de învăţare; conştiinţa şi expresia culturală.

„Numai prin dotarea copiilor şi a tinerilor cu competenţele necesare, inclusiv cu competenţe transversale, vom asigura mijloacele prin care Uniunea Europeană va putea să rămână competitivă şi să valorifice oportunităţile economiei bazate pe cunoaştere", este de părere Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret.

Dan LUCA / Bruxelles