O oră cu Étienne Davignon despre viitorul UE

În cadrul proiectului "Future of Europe", pe care îl coordonez de la Bruxelles, am avut recent o excelentă întâlnire bilaterală cu unul dintre părinţii Europei, Étienne Davignon.

Câteva opinii din punctul său de vedere asupra viitorului instituţiilor europene:

Ø       Este foarte important să discutăm despre fragilitatea actualului sistem instituţional european.

Ø       Trebuie să existe schimbări instituţionale pentru ca statele membre să respecte obiectivele lor morale faţă de UE.

Ø       Este foarte important ca statele membre să accepte “suveranitatea partajată”.

Ø       Am făcut multe în construcţia europeană, dar mai este mult de făcut în viitor!

Ø       Convenţia Europeană de acum 10 ani s-a organizat pe fond de progres, nu sub presiunea crizei. Acum UE este de câţiva ani în criză, iar datele problemei se schimbă.

Ø       În prezent nu putem vorbi de grupuri de ţări. În primul rând se va decide ce trebuie făcut şi apoi vedem cine şi unde merge.

Ø       Sunt încă multe întrebări deschise. Accentuăm integrarea europeană în jurul euro-landului sau nu?

Ø       Alegerile germane din septembrie 2013 determină ce mai este de terminat din “actualul mandat”.

Ø       2013 este un an de gândire din punct de vedere al instituţiilor europene, pentru a pregăti “întâlnirea din 2014”, cel mai probabil după ce avem instalată viitoarea Comisiei Europeană.

Ø       Următoarele alegeri britanice se vor organiza când doreşte Partidul Conservator britanic, iar asta influenţează calendarul dezvoltării instituţiilor europene.

Ø       Noul Tratat cu Marea Britanie are o implicaţie pentru celelalte ţări europene.

Ø       În ecuaţia viitorului instituţiilor europene este foarte important ce fel de personalitate îi va lua locul în 2014 lui Herman Van Rompuy la preşedinţia Consiliului. Succesorul poate să afecteze relaţia de putere dintre instituţiile europene.

Ø       Viziunea europeană trebuie să fie un obiectiv al ţărilor membre.

Ø       Sunt foarte importante dezbaterile naţionale pe acest subiect, având în vedere că realităţile actuale sunt naţionale (instituţii, afaceri).

Ø       De fiecare dată când s-a avansat în integrarea europeană a fost o ţintă clară, un perimetru precis, mult mai uşor de vizualizat. Acum este ceva general, de genul “ajutor pentru integrare”. Din această cauză factorul politic are un avantaj mult mai mare comparativ cu alte proiecte (ex. Piaţa unică, euro).

Ø       Este un mecanism complex, care depăşeşte responsabilizarea patronilor de companie.

Voi continua să urmăresc acest subiect, aşa cum am făcut recent şi în dezbaterea de la Cluj, pentru ca România să fie implicată activ în această dezbatere, pentru a defini un mecanism de influenţă eficient pentru România în UE.

Dan LUCA / Bruxelles