Dan LUCA, interviu Europa FM, despre Bruxelles-ul european

Recent Liliana Nicolae a realizat pentru Europa FM un interviu la Bruxelles, la care au participat, dascăli, oameni politici, dar şi simpli cetăţeni europeni aflaţi la Bruxelles, ˝mult mai aproape de Piaţa Schuman˝.

Am avut plăcerea să particip la realizarea acestui material, şi spuneam că Bruxelles-ul este un loc interesant, de unde pleacă multe lucruri importante şi pentru România şi pentru cetăţenii români. Observam cum se poziţionează în momentul de faţă Uniunea Europeană şi Bruxelles-ul trebuie văzut din prisma acestui an, 2014: criza financiară prelungită, de 4-6 ani, un conflict puternic pe criza din Ucraina, deci cu Rusia, şi acest şomaj exagerat în rândul tineretului.

Dar în această ˝piaţă˝ noi trebuie să jucăm. Nu putem să stăm pe prispă şi să ne plângem. Eu am propus chiar acele cursuri despre cetăţenia europeană, la nivelul clasei a X-a, ceva practic, cu drepturile şi obligaţiile, să vedem care este sistemul de sănătate, ce înseamnă limbile străine, ce înseamnă o administraţie într-o altă ţară, ce poţi să faci şi ce nu poţi să faci.

Este paradoxal, dar există două Bruxelles-uri – un Bruxelles capitala Belgiei şi Bruxelles-ul Uniunii Europene, “capitala administrativă” a Uniunii Europene. Practic, acest “aur albastru” trebuie să îţi dai seama cum să îl valorifici, pentru că există un potenţial fantastic aici. Aş zice că putem vorbi de a doua alfabetizare a României şi a românilor. Cred că în momentul de faţă românii sunt trecuţi prin criză, şi au trecut de la un euroentuziasm la un eurorealism. Vor să ştie cu adevărat ce e cu această Uniune Europeană. Da, sunt avantaje, circulăm liber, mergem şi lucrăm în Italia sau Spania, trimitem bani acasă, copiii noştri merg la studii, mai facem o vacanţă în Grecia, deci există o deschidere. Iar dezavantajele, sunt cele pe care le ştiu românii, cu preţurile, cu alte presiuni ale globalizării.  

Dacă ne uitam la ce era acum 10 ani, sau acum 20 de ani, simpatia pentru Uniunea Europeana a scăzut, conform sondajelor. Românul, cum spuneam, a trecut de la euroentuziasm, de la acele baloane albastre de Ziua Europei şi de la desenele pe asfalt pentru promovarea Europei, la o orientare mult mai pragmatică. Abordarea de acum e ceva de genul - Hai să vedem unde sunt banii europeni, să vedem ce putem să facem să deblocăm nişte fonduri, să dezvoltăm agricultura sau industria românească. Nu vreau să polarizez, dar românul, prin acest eurorealism, se îndreptă acum mult mai mult spre Bruxelles decât spre Bucureşti, ca speranţă pentru mai bine.

România are 2,5 - 3 milioane de cetăţeni care trăiesc în afara ţării, a fost o migraţie economică, care va continua, nu se va opri, dar ei nu au venit ca să vadă cultura ţării gazde. Simt un sistem care s-a dezvoltat mai bine decât România, Italia, Spania, neavând presiunea anilor de comunism, dar ei au mers foarte clar să muncească, să muncească pe bani buni, sau nu foarte buni, dar care au ajuns în familie, pentru ca acel bunic sau bunică care mai era în ţară să crească copilul şi să aibă un trai decent.

Evident problemele din anumite ţări, cu şomajul şi problemele economice, au efecte şi asupra românului care lucra acolo, şi atunci se înţelege că Uniunea Europeană nu a făcut ce trebuia, când de fapt Uniunea Europeană nici nu avea competenţe acolo. A blama o fantomă, “fantoma albastră” este foarte simplu. Şi asta se întâmplă şi la nivelul clasei politice, şi se întâmplă nu numai în România, se întâmplă peste tot. Şi britanicii, şi francezii, şi spaniolii, şi olandezii, arată cu degetul înspre acel Bruxelles care încearcă să facă ceva şi nu-i reuşeşte.

Dan LUCA / Bruxelles