“Cât de UE” sunt programele candidaţilor la Președenţie?

Radu Magdin observa cum tocmai tema „Bruxelles“ lipseşte din discursul prezidenţial în România, iar atunci când se face vreo referire la Uniunea Europeană, e mai mult legată de principii și temele mari europene, fără detalieri concrete însă.

În 2012 s-a decis ca Preşedintele să reprezinte România în Consiliul European. “În consecinţă, este o aşteptare rezonabilă din partea noastră ca Preşedintele să aibă o viziune cu privire la afacerile europene, cât mai precisă, nu doar una de genul „să fie bine la Bruxelles“”, după cum spunea și Radu .

“Asta ar presupune o înţelegere - testată public - a felului cum funcţionează Bruxellesul, a instituţiilor UE, a intereselor naţionale din capitala UE, a alianţelor mai mult sau mai puţin permanente, a reţelei româneşti în oraş (atât cât există şi cum poate fi această reţea îmbunătăţită)”.

Am susţinut mereu crearea unei platforme de relaţionare între București și Bruxelles, și invers. Facem parte din Uniunea Europeană și Bruxelles-ul devine astfel extrem de important în politica românească - trebuie discutate acele “teme măriunte”, cum îmi place să le numesc. Aceasta trebuie să fie abordarea, pentru a arăta că ştim să ne conectăm cu adevărat sistemul românesc la mecanismul dezvoltării europene.

Noi, ca români, trebuie să ne întărim capacitatea de a acţiona în Uniunea Europeană, să devenim eficienţi. Iar ca să ai o opinie, trebuie să fii informat, trebuie să ştii pe cine reprezinţi şi care e mandatul de acţiune. Din păcate, încă avem o problemă în a crea și a consolida această fibră europeană funcţională la nivelul sistemului românesc.

Dan LUCA / Bruxelles