Dan LUCA: “Revine în actualitate extinderea UE” (interviu în Fãclia de Cluj)

În interviul de astãzi din Fãclia, mi-am exprimat opinia despre dezvoltãrile proiectului european în urmãtorii 10-15 ani. Sper sã fie o lecturã placutã pentru cei pasionaţi de politica europeanã...

Fãclia: Ce s-a schimbat la nivel european în ultimii ani?

Dan Luca: Dacã pânã acum vreo 2-3 ani vorbeam la nivelul Uniunii Europene de “cele mai influente 5 sau 6 ţãri”, acum avem o reinventare a parteneriatului franco-german. Angela Merkel și-a asigurat (greu, dar sigur) urmãtorul mandat de cancelar. Coaliţia mare din Germania este perfectã pentru "a se ocupa acum de Europa". Franţa în epoca Macron aratã bine pentru Europa, dar și pentru sectorul de afaceri francez. Cuplul Merkel-Macron începe sã-și împartã funcţiile de conducere în UE. Gurile rele spun cã existã deja o înţelegere ca viitorul preşedinte al Comisiei Europene sã fie Michel Barnier, actualul negociator pe Brexit din partea Comisiei Europene. Alegerile din Italia aruncã peninsula în crizã. Si nu mã refer la dificultatea de a forma un Guvern stabil, ci la pozitionarea italienilor în dezbaterea europeanã. Criza catalanã zguduie încã Spania, cu impact asupra intereselor spaniole în UE. Polonia e și ea iesitã din jocul decizional european. Marea Britanie trãiește un adevarat coșmar, un vis urât care pare sã nu se mai terminã. Brexitul, confirmat și reconfirmat, e dificil de gestionat de Londra.

Fãclia: Ce urmeazã în urmatorii ani pentru proiectul european?

Dan Luca: Este un moment favorabil pentru a reinventa Uniunea Europeanã pentru urmãtorii 25 de ani. Stabilitatea politicã din Germania şi Franţa, alegerile europene din mai 2019, imping Europa cãtre decizii iminente. Franţa și Germania avanseazã discuţiile despre adâncirea integrãrii europene. Recenta întâlnire de la Paris confirmã anunţuri interesante pentru Summitul european din iunie 2018. Preşedintele Comisiei Europene doreste extinderea zonei euro, iar presedintele Macron adâncirea zonei pânã la un eventual euro-buget. Indirect avem şi rãspunsul la Uniunea Europeanã cu douã viteze: nucleul dur, al ţãrilor care au aderat la euro şi celelalte… De aici şi miza aderãrii rapide la eurozonã.

Fãclia: Prin plecarea Marii Britanii din UE, avem o uniune mai micã, slabitã din punct de vedere economic, dar şi al capacitatii de apãrare. Existã planuri pentru un rãspuns în acest domeniu?

Dan Luca: Desigur nu este întâmplãtor, de câteva luni extinderea Uniunii Europene este din nou pe agenda UE, dar vorbim tot mai mult şi despre o politicã de aparare europeanã comunã. Înaintãm un posibil 2025 pentru aderarea Serbiei şi Muntenegrului la UE, dar este prea puţin. E nevoie sã prezentãm curajos extinderea uniunii pe douã flancuri: Balcanii şi în Parteneriatul Estic. Ne punem chiar o întrebare de politicã mare: Este posibil sã avem o a doua (mare) extindere a UE în perioada 2025-2030 (Moldova, Ucraina, Georgia, Serbia, Muntenegru, Kosovo, Bosnia, Albania, Macedonia), la fel ca cea din perioada 2004-2007?

Fãclia: Preconizaţi în 15 ani o Uniune Europeanã cu 35 de ţãri?

Dan Luca: Dacã privim din punct de vedere geo-politic o Uniune Europeanã care încorporeazã Balcanii şi ţãri precum Ucraina e mai puternicã decât actuala formã, mai ales dupã Brexit. Existã o oportunitate istoricã de a reuni continental european sub umbrela Uniunii Europene. Dacã nu, aceste ţãri vor intra în sfere de influenţã diferite, precum Rusia sau China. Nu uitaţi însã, ne îndreptãm spre o Uniunii European cu douã viteze. Nucleul dur, aproximativ 20-22 ţãri, cu buget comun şi restul. Uniunea Europeanã va lua treptat locul Consiliului Europei de la Strasbourg… Iar în Consiliul Europei avem 47 de ţãri...

Fãclia: În acest joc la nivel european, ce poate sã facã ţara noastrã?

Dan Luca: În acest context, e bine cã România are ţintã anul 2024 pentru aderarea la zona euro. Așa cum ziceam, se pare cã nucleul dur al viitoarei UE se va clãdi în jurul bugetului monedei comune europene. Un lucru îmbucurãtor, s-a decis deja ca Summitul despre viitorul Uniunii Europene sã se deruleze la Sibiu. Sub egida “Drumul spre Sibiu”, 9 mai 2019 devine o simbolisticã europeanã. De urmãrit în timpul Președinţiei româneşti a Consiliului UE legatura dintre: dezbaterea despre viitorul UE, politica de extindere a UE (cu prioritate Parteneriatul Estic pentru Președinţia româneascã) și campania pentru alegerile europene…

Fãclia: Are sanse președintele Klaus Iohannis sã devinã în 2019 Preşedintele Europei?

Dan Luca: Şanse are, desigur. Nu întâmplãtor, dacã ne gândim cã între actualul președinte al României și Jean-Claude Juncker existã o prietenie de lungã duratã, de pe timpul când Sibiul cu Luxemburgul erau capitale culturale europene în 2007. Pentru a deveni preşedintele Europei e o procedurã total diferitã faţã de alegerile naţionale. Regulile de bază ale campaniilor politice nu se aplicã. Îmi aduc aminte de exempu, în 2009, întreaga campanie pentru primul preşedinte al Uniunii a fost după logica “Herman Van Rompuy nu a fost un candidat pentru preşedinte, ci doar un candidat pentru a fi eventual rugat să preia funcţia.”