Uniunea
Europeanã îşi are proiectele sale, majoritatea concepute în capitalele
europene, dar – paradoxal - vizibile doar din interiorul fortãreţei Bruxelles. Ceea
ce se va decide în urmãtorii doi ani va avea impact pentru încã 20. Nu
sunt cuvinte mari. Vã amintiţi de “Momentul 1991”? Atunci liderii europeni (din Vest, desigur) se întrebau în ce direcţie sã
meargã Europa. S-a decis deschiderea spre Est, şi au urmat, treptat, aderãrile
la uniune a fostelor ţãri comuniste… Merci Monsieur Mitterrand! Danke, Herr
Kohl!
Se discutã
acum, cu decizie finalã în 2019, despre:
Ø
Vrem
un nucleu european dur (adicã 20-22 de ţãri) în jurul monedei comune?
Ø Când
vrem sã includem Balcanii de Vest în Uniunea Europeanã?
Ø
Vrem
sã lãrgim Uniunea Europeanã şi spre Ucraina, Moldova sau Georgia?
Ø
Cum
construim o Uniune Europeanã independentã ca şi capacitate militarã, mai ales cã
avem frontierã comunã cu Rusia?
Ø
Cum
putem avea o Europã competitivã economic faţã de Statele Unite, China sau
Japonia?
Nu este
important doar în a avea idei şi viziune despre Uniunea Europeanã… Trebuie sã
ai şi acces la pârghiile de influenţã. Dacã binomul Merkel-Macron (în aceastã
ordine) se consolideazã ca lider, avem însã anumite variabile care pot influenţa
direcţia creionatã deja.
Aşa cum
preconizam recent, conform tradiţiei, Franţa intrã într-o perioadã marcatã de
greve puternice. Va avea resurse preşedintele Macron sã îşi ducã la bun sfârşit
reforma începutã şi sã-şi salveze în intern imaginea? Este de asteptat şi
pozitionarea partidului sãu pe plan european, mai ales cã într-un an avem
alegeri pentru Parlamentul European. Mã hazardez cu o speculaţie…
va intra în EPP, nu în ALDE.
Brexit-ul începe sã “oboseascã” ca subiect electoratul,
care treptat îşi indreaptã privirea cãtre ceva mai pozitiv, de genul “viitorul
UE”. Iar Marea Britanie pune mult mai mare accent deja catre Commonwealth. Recentele Commonwealth Games fiind parcã mai
politizate ca altãdatã…
România are
posibilitatea sã joace în cercul puteriilor europene. Preşedinţia româneascã a
Consiliului UE de anul viitor, posibilitatea ca preşedintele Klaus Iohannis sã îl
urmeze la Presedinţia UE pe Donald Tusk, ţinta clarã a aderarii la euro în 2024,
sunt doar câteva din atuurile urmãtorilor ani…
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu