miercuri, 2 mai 2018

Momentul european 2019

Uniunea Europeanã îşi are proiectele sale, majoritatea concepute în capitalele europene, dar – paradoxal - vizibile doar din interiorul fortãreţei Bruxelles. Ceea ce se va decide în urmãtorii doi ani va avea impact pentru încã 20. Nu sunt cuvinte mari. Vã amintiţi de “Momentul 1991”?  Atunci liderii europeni (din Vest, desigur) se întrebau în ce direcţie sã meargã Europa. S-a decis deschiderea spre Est, şi au urmat, treptat, aderãrile la uniune a fostelor ţãri comuniste… Merci Monsieur Mitterrand! Danke, Herr Kohl!

Se discutã acum, cu decizie finalã în 2019, despre:
Ø  Vrem un nucleu european dur (adicã 20-22 de ţãri) în jurul monedei comune?
Ø  Când vrem sã includem Balcanii de Vest în Uniunea Europeanã?
Ø  Vrem sã lãrgim Uniunea Europeanã şi spre Ucraina, Moldova sau Georgia?
Ø  Cum construim o Uniune Europeanã independentã ca şi capacitate militarã, mai ales cã avem frontierã comunã cu Rusia?
Ø  Cum putem avea o Europã competitivã economic faţã de Statele Unite, China sau Japonia?

Nu este important doar în a avea idei şi viziune despre Uniunea Europeanã… Trebuie sã ai şi acces la pârghiile de influenţã. Dacã binomul Merkel-Macron (în aceastã ordine) se consolideazã ca lider, avem însã anumite variabile care pot influenţa direcţia creionatã deja.

Aşa cum preconizam recent, conform tradiţiei, Franţa intrã într-o perioadã marcatã de greve puternice. Va avea resurse preşedintele Macron sã îşi ducã la bun sfârşit reforma începutã şi sã-şi salveze în intern imaginea? Este de asteptat şi pozitionarea partidului sãu pe plan european, mai ales cã într-un an avem alegeri pentru Parlamentul European. Mã hazardez cu o speculaţie… va intra în EPP, nu în ALDE.

Brexit-ul începe sã “oboseascã” ca subiect electoratul, care treptat îşi indreaptã privirea cãtre ceva mai pozitiv, de genul “viitorul UE”. Iar Marea Britanie pune mult mai mare accent deja catre Commonwealth. Recentele Commonwealth Games fiind parcã mai politizate ca altãdatã…

România are posibilitatea sã joace în cercul puteriilor europene. Preşedinţia româneascã a Consiliului UE de anul viitor, posibilitatea ca preşedintele Klaus Iohannis sã îl urmeze la Presedinţia UE pe Donald Tusk, ţinta clarã a aderarii la euro în 2024, sunt doar câteva din atuurile urmãtorilor ani…

Dan LUCA / Bruxelles

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu