miercuri, 24 aprilie 2024

Dan LUCA – contribuție la un articol publicat de către Euractiv.ro: ˝Europa își redefinește prioritățile. Oportunitate sau blocaj pentru aderarea R. Moldovei la UE?˝


Împreună cu două ziariste din Republica Moldova, Stela Untila și Iulia Sarivan, am realizat un material despre abordarea economică a aderării Republicii Moldova la UE.

 

Articolul este vizibil online aici.

 

---

 

Într-o Europă marcată de schimbări semnificative și redefiniri ale priorităților sale strategice, conceptul de autonomie strategică europeană devine tot mai accentuat în peisajul politic și economic al continentului. Republica Moldova, aflată la granița de est a Uniunii Europene, a pornit timid, dar cu determinare, pe calea integrării europene, fiind afectată de dinamica schimbărilor regionale și globale. În acest context, se ridică întrebarea esențială: ce impact ar putea avea autonomia strategică europeană asupra Republicii Moldova, într-o perioadă în care continentul își redefinește prioritățile și structurile? Va constitui aceasta o oportunitate sau un posibil blocaj pentru Republica Moldova? Care sunt domeniile prin care această țară mică, aflată la intersecția influenței unor mari actori geopolitici, să atragă investiții străine și să poată contribui la dezvoltarea pieței comune europene? 

 

 

Autonomia strategică europeană deschisă

 

Istoria autonomiei strategice europene este marcată de provocări și adaptări la schimbările geopolitice și economice majore. Conceptul în sine urmărește consolidarea capacității Uniunii Europene de a acționa independent în domenii cheie precum securitatea, economia și politica externă. Însă, această autonomie nu se referă la izolarea Uniunii Europene, ci mai degrabă la consolidarea relațiilor cu partenerii strategici, precum Statele Unite sau China, și promovarea unui sistem de comerț internațional echitabil.

 

De-a lungul istoriei recente, evenimente precum Brexit-ul, mandatul prezidențial al lui Donald Trump, pandemia de COVID-19 și invazia Rusiei în Ucraina din 2022 au pus sub semnul întrebării stabilitatea și coeziunea strategică a Uniunii Europene. Însă, aceste provocări au stimulat și un răspuns colectiv, consolidând determinarea UE de a-și asuma un rol mai activ și independent pe scena internațională.

 

 

Aderarea Republicii Moldova la UE

 

Într-un context geopolitic complex, influențat puternic de invazia Rusiei asupra Ucrainei, Republica Moldova s-a pomenit într-o poziție vulnerabilă, fiind situată la intersecția influenței Uniunii Europene și a Rusiei. Marcată puternic de războiului din Ucraina, Moldova s-a văzut nevoită să navigheze cu grijă în ceea ce privește politica sa externă și securitatea națională. Totuși, Chișinăul a acționat ferm și a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană.

 

În decembrie 2023, liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare, gest care a deschis un nou capitol în relațiile dintre Chișinău și Bruxelles. Procesul este însă complex și anevoios, necesitând câțiva ani pentru încheierea capitolelor de negociere, semnarea tratatului de aderare și ratificarea acestuia în cele 27 de state membre UE.

 

Pentru Republica Moldova, aderarea la UE reprezintă nu doar o oportunitate economică și politică, ci și un angajament ferm pentru valorile democratice și statul de drept. Totodată, acest proces poate contribui la consolidarea instituțiilor și reformele necesare pentru modernizarea și dezvoltarea durabilă a țării.

 

 

Noul mandat european

 

În timp ce Republica Moldova își pregătește drumul către Uniunea Europeană, liderii europeni își stabilesc noi direcții și priorități. Alegerile europene vor aduce o nouă Comisie Europeană. În septembrie 2024, președintele Comisiei Europene este așteptat să prezinte o nouă agendă strategică pentru UE. 

 

Pentru Republica Moldova, acest nou mandat european poate aduce oportunități și provocări noi. Consolidarea autonomiei strategice europene poate consolida parteneriatele și sprijinul pentru reformele democratice și economice în țară. Totodată, însă, procesul de aderare la UE poate impune și noi cerințe și standarde, necesitând eforturi susținute și angajament pe termen lung din partea autorităților și societății moldovenești.


*****

 

„Povestea de succes a UE este extinderea”

 

Karel Lannoo, care de 24 de ani este director executiv al think tank-ului CEPS, specializat pe politici europene, consideră că Republica Moldova prezintă interes pentru Uniunea Europeană - în primul rând datorită amplasării sale geografice. Stabilitatea în regiune, în opinia expertului, va însemna oportunități economice importante din punct de vedere al investițiilor.

 

„Moldova este importantă din punct de vedere al locației sale pe hartă. Putem aduce această țară de partea Uniunii Europene, să reducem din probleme, precum Transnistria și să le rezolvăm așa cum am făcut cu Țările Baltice, problemele cu minoritățile rusești într-un fel sau altul și să le aducem sub control. Dar trebuie să vedem și aspectele geopolitice, care au și consecințe economice. Dacă avem un context geopolitic instabil, scade atracția pentru investiții. De exemplu, dacă Europa are o creștere economică ușor mai mică acum decât Statele Unite este pentru că suntem înconjurați de războaie, iar pentru investitori aceasta este periculos”, a punctat expertul.

Stabilitatea pe termen lung este o condiție obligatorie pentru businessul mare, explică Karel Lannoo.

 

„La nivelul UE, desigur, Moldova va beneficia de fonduri de aderare, dar și mai mult - datorită companiilor străine, care să spună: vom investi în Moldova pentru că devine membru al UE, devine stabil, acest lucru este extrem de important. Să analizăm ceea ce s-a întâmplat în Europa Centrală și de Est în ultimii 20 de ani. Uitați-vă la țări precum Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Polonia, ce fel de investiții au atras de la țări terțe. Uitați-vă la România, la ce a atras România ca investiții de la țări terțe, puțin mai târziu decât celelalte țări pe care le-am menționat. Dar dacă ne uităm, de exemplu, la investițiile japoneze, coreene în România, este enorm. Pentru că ei văd un mediu stabil, văd acces la piața europeană, văd mână de lucru ieftină, etc., mână de lucru calificată. Europa este bună la a vinde povești proaste, nu este bună la a vinde povești de succes, dar povestea de succes este extinderea”, a completat expertul în piața financiară.

 

 

Medicamente „made in Moldova” pe piața UE?

 

Experții europeni consideră că începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE este un semnal bun din punct de vedere al industriei farmaceutice. Potrivit unui interviu acordat de Gheorghe Apostol, liderul Asociației Producătorilor de Medicamente (APMM), în decembrie 2023, în Republica Moldova erau active opt companii producătoare de medicamente, care au fost certificate conform standardelor Good Manufacturing Practice (GMP). Dintre acestea, trei companii: Balkan Pharmaceuticals, Farmaprim și Eurofarmaco - au obținut certificări GMP de nivel european. Acest lucru înseamnă că produsele lor respectă standardele comunitare extrem de riguroase, clasate printre cele mai exigente din întreaga lume. Respectarea acestor standarde facilitează accesul pe piețele altor țări. Experții de la Bruxelles consideră că perspectiva aderării la UE va oferi Moldovei posibilitatea de a dezvolta industria farmaceutică.

 

„Ca stat membru, Moldova va face parte din Agenția Europeană a Medicamentului. Aceasta procedură implică armonizarea standardului de calitate, ceea ce implică o industrie mai competitivă pe plan european și internațional. O reputație mai bună oferă posibilitatea de a crește semnificativ acest segment al industriei farmaceutice din Republica Moldova", consideră Alexandra Tamas, Public Affairs Director de la Bruxelles al Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA).

 

Directorul executiv al think tank-ului CEPS, Karel Lannoo, consideră că Moldova are nevoie de contribuția programelor de cercetare și dezvoltare în domeniul medicamentelor.

„Acest lucru poate veni din partea sectorului public și aici UE are fonduri speciale pentru cercetări în sectorul farmaceutic. Desigur că poate interveni și sectorul privat. O să aveți mai mult interes din partea sectorului privat, dacă există o piață dezvoltată și legală”, consideră expertul.

 

 

Poate fi dezvoltată în Moldova industria de producere de armament?


Experții de la Bruxelles se arată rezervați față de oportunitatea Republicii Moldova de a dezvolta o industrie de apărare, în contextul autonomiei strategice europene. Motivul ține, în primul rând, de relația țării cu Alianța Nord-Atlantică. Totuși, potrivit acestora, Chișinăul nu ar trebui să renunțe în totalitate la idee, ci mai degrabă, să profite de relația apropiată cu România. 

 

„Până la clarificarea statutului Moldovei legat de NATO este greu de imaginat ca țările europene vor investi în industria militară din Moldova. Totul trebuie văzut din punct de vedere al unei cooperari regionale, cu atat mai mult cu cât Moldova are o relație foarte bună cu România. Există un potențial de a se dezvolta o industrie de componente, de subsistem de armament”, a precizat o sursă calificată de la Bruxelles.

 

Expertul în politici europene Karel Lannoo consideră că UE depinde în acest moment de SUA în ceea ce privește echipamentele de apărare, însă este importantă și o pregătire la nivel național.

„Industriile funcționează doar la nivel național și nu la nivel european. Acum încercăm să schimbăm acest lucru, dar aceasta este o industrie care necesită de la cinci până la zece ani cel puțin înainte să vezi vreo schimbare pentru că investițiile sunt pe termen lung și mentalitatea este foarte națională. Așa că aceasta este o problemă mare. Nu există încă o mentalitate europeană în domeniul apărării. Există în contextul NATO, dar NATO este în principal gestionat, monitorizat, dirijat de Statele Unite. Și Europa urmează ordinele SUA. Europa încă nu poate să stea pe picioarele ei pentru apărare. Sperăm că va putea să o facă foarte curând. Dar de aceea UE investește din ce în ce mai mult în acest domeniu. Și de aceea, spun, o capacitate proprie de apărare mai puternică este extrem de importantă”, spune Karel Lannoo.

 

De altfel, expertul se arată sceptic față de menținerea statutului de neutralitate în contextul geopolitic actual.


„Neutralitatea, odată ce ești într-o perioadă de conflict, aproape că nu mai există, înseamnă pur și simplu că dansezi pe muzica celor mai bogați, cei mai puternici din jurul tău. Și în cazul vostru, Moldova este între UE și Rusia”, a conchis directorul executiv al CEPS.

 

 

Securitatea cibernetică, magnet pentru investiții europene

 

Republica Moldova a fost și este ținta atacurilor cibernetice din partea Federației Ruse, la fel cum sunt și alte state, chiar membre a Uniunii Europene. Diferența dintre Moldova și statele blocului comunitar este faptul că autoritățile de la Chișinău nu au reușit deocamdată să își întărească sistemul de apărare, spre deosebire de țările din UE, care și-au consolidat reziliența în ceea ce numim astăzi Securitate Cibernetică.

 

Din fericire pentru Republica Moldova, UE este gata să investească în acest domeniu, spune expertul în politici digitale europene, Claudia Gherman.

 

„Digitalizarea rămâne o politică prioritară pentru Republica Moldova. Date fiind recentele activități la nivel național în domeniul securității cibernetice, consolidarea ecosistemului digital moldovenesc va continua s-o apropie de cel european. Cu o deschidere din ce în ce mai mare a Uniunii Europene către partenerii așa-ziși „like-minded”, este de așteptat ca Republica Moldova să fie din ce în ce mai racordată la programele și proiectele europene pentru apărare cibernetică și nu numai”, consideră experta.

 

Până la absorbția fondurilor europene, autoritățile de la Chișinău trebuie să depună toate eforturile pentru a se alinia la legislația Uniunii Europene, consideră Karel Lannoo, director executiv al think tank-ului CEPS, specializat pe politici europene.

 

„Securitatea cibernetică este un domeniu în care pot fi realizate multe lucruri. Este o condiție a Uniunii Europene, Moldova trebuie să se alinieze standardelor europene, aceasta fiind parte a aquis-ului comunitar, trebuie să vă adaptați și să implementați această legislație, care de altfel a devenit foarte complexă”, a subliniat acesta.

 

 

Diversificarea resurselor energetice, prioritate și provocare pentru Moldova și UE

 

O altă prioritate a Republicii Moldova în următorii ani trebuie să fie diversificarea resurselor de energie și gaz, spun experții de la Bruxelles. Este o sarcină și pentru țările membre, așa cum gazul din Rusia nu mai este o soluție accesibilă, mai ales din punct de vedere economic.

 

„Fiecare stat membru are dreptul să-și aleagă mixul energetic si este important ca acestea să confere UE siguranța unui sistem energetic solid. Apartenența la UE aduce oportunități din punctul de vedere al pieței interne, dar și acces la tehnologii avansate.

 

Pentru Republica Moldova este important să existe, încă de acum, o viziune pe termen mediu și lung, în concordanță cu viziunea UE. De exemplu, pentru a construi o centrală nucleară, durata de implementare este mai mare decat la alte tehnologii, undeva între 10-15 ani incluzand activitățile de planificare și depinzând de tehnologia aleasă", a precizat Razvan Lupulescu, expert în domeniul energiei, în prezent Head of European Institutional Affairs la Enel Group in Bruxelles.

 

 

La capitolul energie nucleară, părerile sunt împărțite la Bruxelles.

 

„Energia nucleară înseamnă investiții enorme, Moldova este o țară foarte mica, sau chiar prea mică pentru a construi o centrală nucleară,” consideră Karel Lannoo, director executiv al think tank-ului CEPS.

 

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu