O primă legătură între Premiul Nobel pentru Economie, Fondul European pentru Competitivitate și România – în materialul co-semnat astăzi în Ziarul Financiar, cu Mihaela Luţaş.
---
Europa
pierde teren. În ciuda excelenței academice și a ecosistemelor de start-up-uri
vibrante, continentul nu transformă inovația în putere economică globală.
Industria tehnologică europeană scade în fața SUA și Chinei, investițiile în
sectoare strategice se diminuează constant, iar IMM-urile și start-up-urile se
lovesc de birocrație și de finanțări fragmentate.
Problema
nu este lipsa talentului sau a ideilor. Este incapacitatea de a le scala.
Start-up-urile rămân locale, inovatoare, dar fără infrastructura și capitalul
necesar pentru a concura global. Frica de risc, prioritățile bugetare
dispersate și legislația complicată blochează transformarea ideilor în valoare
economică. Europa nu mai poate investi haotic; trebuie să investească
inteligent.
Conceptul
de „distrugere creativă”, introdus de economistul Joseph Schumpeter în primele
decenii ale secolului XX, explică exact această dinamică: economiile prospere
se bazează pe schimbare și inovare, nu pe conservarea status quo-ului.
Industriile vechi se reinventează sau dispar, iar resursele se realocă către
sectoarele cu adevărat competitive. În 2025, premiul Nobel pentru economie a
readus în prim-plan această filozofie, subliniind că inovația și
antreprenoriatul nu sunt opționale, ci esențiale pentru creșterea economică
sustenabilă. Mesajul este clar: fără distrugere creativă, progresul stagnează.
Fondul
European pentru Competitivitate oferă un răspuns concret. Prin centralizarea
resurselor și prioritizarea sectoarelor strategice și a tehnologiilor critice,
fondul reduce pierderile cauzate de fragmentarea finanțărilor și creează
mecanisme prin care inovația poate fi scalată rapid. Start-up-urile și
IMM-urile au astfel acces la capital și infrastructură, putând să se extindă și
să concureze la nivel global, fără să fie blocate de birocrație sau priorități
dispersate.
România
poate transforma această oportunitate în avantaj. Talentul există, iar sectorul
tehnologic are potențial de creștere, dar este nevoie de coerență în politici
și finanțare. Alinierea strategiilor naționale cu Fondul European pentru
Competitivitate poate accelera investițiile în sectoare strategice, consolida
ecosistemele de cercetare și sprijini antreprenoriatul, generând locuri de
muncă și valoare economică reală.
Distrugerea
creativă nu este teorie; este realitatea economică a secolului XXI. Industriile
care nu se adaptează dispar sau pierd relevanță, iar resursele se reorientează
către sectoarele cu adevărat competitive. Europa trebuie să accepte schimbarea
și să creeze mecanisme, precum fondul, care permit ideilor să devină afaceri
globale.
Viitorul
competitivității europene depinde de eficiența instituțiilor, de claritatea
regulilor și de capacitatea de a concentra resursele acolo unde ele contează.
Investițiile trebuie să fie inteligente, rapide și coordonate. Numai prin
mecanisme strategice, precum Fondul European pentru Competitivitate, Europa
poate transforma talentul și inovația în valoare economică reală și poate
redeveni o putere industrială și tehnologică de rang mondial.
Dr.
Dan Luca este expert în afaceri europene şi comunicare strategică,
derulându-şi activitatea în Bruxelles încă din 1997.
Dr.
Mihaela Luţaş predă cursul de Politici Economice Europene la
Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi este
membră a Asociaţiei Generale a Economiştilor din România.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu