Criza financiară, care a apărut recent în Statele Unite, a atins şi ţările Uniunii Europene. Măsurile “planului Bush” nu au reuşit să recâştige încrederea investitorilor. Ajutorul de 700 de miliarde de dolari pe care SUA îl acordă băncilor sale şi ajutorul de aproape trei ori mai mare oferit de statele UE pentru salvarea sistemului financiar din zona euro (1.700 miliarde de euro), nu va face ca urmările crizei să dispară definitiv.
Desigur, specialiştii din domeniu sunt mult mai îndreptăţiţi să facă o analiză a măsurilor economice luate. Acest moment nu are numai implicaţii financiare, ci este şi un exerciţiu de comunicare, cel al gestionării situaţiilor de criză.
Aşa cum spunea James Grunig, profesor emerit al departamentului de comunicare al Universităţii Maryland: "A fost şi o criză de comunicare şi relaţii publice înainte ca evenimentele să apară. Acestea ar fi putut, poate, fi prevenite prin mai multe sfaturi cu privire la acţiunile de organizare ale companiilor. În acest moment, din ceea ce înţeleg, în România salvarea industriei financiare este înţeleasă de public şi acesta a început să înţeleagă cum îi afectează pe fiecare personal".
În cazul Uniunii Europene, răspunsul la criză a fost întârziat, dar a fost un exerciţiu pentru statele membre, care au fost constrânse să comunice între ele, să facă compromisuri, şi să înveţe să se exprime într-o singură voce. “Noua voce a Uniunii” este dovadă că putem avea acţiuni de anvergură pe plan comunitar.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu