Chiar dacă România este încă sub amprenta alegerilor pentru Parlamentul României, ţările europene pregătesc de luni bune alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2009. Se fac încă de acum prognoze referitoare la procentul de participare, iar estimările nu sunt încurajatoare.
De curând am participat la o dezbatere în care s-a aflat şi vicepreşedintele Parlamentului European, responsabil cu comunicarea, MEP Alejo Vidal-Quadras. Acesta a subliniat importanţa recentului parteneriat instituţional parafat, chiar dacă experţii în comunicare au menţionat criza de timp în care ne aflăm.
Campania instituţională pentru alegerile din 2009 se axează doar pe a motiva electoratul să voteze. Este pentru prima dată când se va concepe o campanie unitară în 27 de ţări. Dacă până acum se mergea pe slogane de genul “apel la moralitate”, acum se încearcă o abordare în direcţia “tu decizi în interesul tău”. Parlamentul European are prevăzut un buget de 22 de milioane de euro pentru campanie. Vicepreşedintele sublinia “Avem un paradox, Parlamentul European are tot mai multă putere în deciziile comunitare, avem tot mai multe fonduri pentru a promova ceea ce facem, dar tot mai puţină lume vine la vot.”
Brandul “Parlamentul European” este mai puternic decât IBM sau HP, dar totuşi e dificil în a convinge “consumatorii”. Unii spuneau că se pune accentul prea mult pe “mecanism” şi prea puţin pe “produsul finit”. Un “consumator” este interesat de maşina pe care o cumpără, nu de procesul tehnologic al producerii autovehiculului.
Campania instituţională este doar “pe fundal”, în scenă sunt aşteptate partidele politice europene. Acestea dispun de un buget european de 10 milioane de euro pentru campanie. Bugetul mare însă se află în mâinile partidelor naţionale care trebuie să îşi convingă electoratele naţionale.
Cheia participării populare este la Guvernele ţărilor membre şi depinde cât de mult vor acestea să se implice. Să fim sinceri, unele partide preferă puţină participare la alegerile europene din diverse motive. Aşa că putem încerca tot felul de campanii de descentralizare radicală, dar dificil de implementat în anumite ţări.
UE are multe reţele formate, cu potenţial enorm de comunicare, dar acestea nu sunt perfect utilizate. Avem nevoie de animatori pentru ca cetăţeanul european să fie “atins” de mesajul european de câteva ori în fiecare din următoarele 6 luni.
Dan Luca / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu