O dată pe an, pe la sfârşit de august, ne vin semnale de la întâlnirea diasporei (sau a reprezentanţilor diasporei) de la Mangalia. Nu am scris până acum de acest eveniment, fiindca eu consider că abordarea acestui subiect nu trebuie făcută în acest fel, iar concursuri gen Miss Diaspora şi “mesajul premierului”, mă cam lasă rece.
Dar, anul acesta se pare că organizatorii au inclus pe agendă un subiect interesant, presa diasporei. Şi folosesc acest prilej prin a sublinia cele expuse încă de anul trecut pe acest blog. Am zis că trebuie să fim realişti în abordarea europeană, şi că e nevoie să creştem influenţa diasporei româneşti, dar în mod real şi nu pompierictic sau, mai rău, doar pentru “a ieşi poza bine”.
De câţiva ani se scrie mult în presă despre diaspora românească, chiar dacă doar câteva publicaţii au secţiuni speciale dedicate. Şi cred că presa din România este de fapt, fără să îşi dea seama, sursa principală de informare a diasporei. Majoritatea românilor, din Bruxelles, din Belgia şi din alte ţări, vizionează în timp real programele televiziunilor româneşti, citesc “la greu” presa românească şi ascultă chiar radiourile din România.
Tehnologia ne ajută şi este necesar să apară surse alterantive. Media poate juca diverse roluri pentru diaspora română: de informare asupra realităţilor din ţara gazdă (în sensul prezentării chestiunilor de interes practic), de ‘‘interfaţă’’ cu ţara-gazdă, platformă de socializare şi relaţionare între membrii comunităţii. Am prezentat acestea chiar şi în campania pentru alegerile pentru Parlamentul European.
Diaspora românească nu trebuie să îşi facă iluzii, până nu se coagulează politic, prin construcţii solide şi democratice, nu are nici o şansă să fie luată în serios.
Cine nu joacă, a pierdut deja! Şi de aceea am decis să mă implic, fiindcă nu avem dreptul să fim nemulţumiţi de politică, fără să încercăm să ne facem auziţi şi să schimbăm ceva.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu