Recent am prezentat impactul primarelor europene asupra activiştilor de Stânga, iar acum îmi îndrept atenţia asupra unui sector foarte dificil de abordat, prin definiţie, de cãtre structurile comunitare: presa.
Afacerile europeane sunt prin definiţie plictisitoare şi neinteresante pentru privitori şi ascultători. Rolul mass media în societăţile democratice este însă foarte important, este mijloc de informare pentru cetăţeni, crează opinia publică şi susţinerea publică. Mass media este recunoscută ca fiind forum pentru discuţiile socio-politice şi a conflictelor, ea poate în acelaşi timp să susţină sau să distrugă integrarea socială.
Media joacă un rol important în europenizarea sferei publice, dar acoperirea temelor ştirilor este legată de sursele de informare şi de evenimentele care generează ştiri, neglijând politicile europene.
Organizaţiile media naţionale dedică mai curând resurse limitate pentru infrastructura de la Bruxelles, iar „corespondenţii de la Bruxelles” înfruntă competiţia acerbă cu „corespondenţii din străinătate”.
În concordanţă cu punctul de vedere predominant asupra rolului pe care îl are media în comunicarea politică europenizată, media pune în evidenţă, în general, probleme dintr-o pură perspectivă naţională. Media ar tinde să neglijeze dimensiunea europeană şi să trateze, de preferabil, problemele în termeni naţionali.
Dacă am avea un sistem electoral bazat pe alegerile primare europene, presa naţională ar reflecta cu mult mai multă atenţie subiectul alegerilor europene, cu mult timp înainte de data scrutinului. Este mult mai uşor de acoperit mediatic numele celor care intră în campania electorală, dezbaterile din fiecare ţară şi – bineînţeles – rezultatele primarelor din cele 27 de ţări.
Să zicem – un exerciţiu imaginar - că 3 candidaţi pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene (Tony Blair, Jose Luis Zapatero şi Alfred Gusenbauer) ajung să deruleze o campanie electorală pentru a atrage voturile membrilor de Stânga din România. Cu săptămâni înainte de data alegerilor primare din România vom asista la editoriale, interviuri şi ştiri proaspete despre candidaţii respectivi. Cotidianele vor avea pe primele pagini titluri precum „Tony Blair în campanie în România” sau „Zapatero vrea voturile PSD-iştilor”. Dezbaterile televizate vor invada şi ele ecranele românilor, prezentând cu lux de amănunt programul european al candidaţilor şi încercând să sugereze teme de discuţie atractive pentru România. Iar subiectele de campanie vor avea substanţă europeană, căci având un candidat european (care nu e cel mai probabil din ţara ta) subiectele vor converge către tematice europene, detaşate de rutina subiectelor locale şi naţionale. Şi astfel visul Uniunii Europene devine realitate: dezbateri pe teme europene, reflectate pe prima pagină a cotidianelor şi ore întregi de emisiuni televizate pentru mediatizarea liderilor europeni.
Iar dezbaterile din „campania românească” se vor mediatiza – normal, nu cu aceeaşi intensitate – şi în celelalte 26 de ţări europene, interesate desigur de opiniile candidaţilor şi - desigur - de scorul alegerilor.
Iar dacă multiplicăm cu 27 astfel de campanii putem afirma fără reţinere că primarele sunt o mină de aur pentru mediatizarea alergerilor europene, a Parlamentului European în particular şi a Uniunii Europene în general.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu