În teza de doctorat pe care am publicat-o în 2007, am subliniat şi conexiunea dintre educaţia europeană şi instituţii.
Observam că la nivelul de guvernare naţional şi mai ales la cel sub-naţional, tendinţele de armonizare ale educaţiei sunt percepute ca şi o ameninţare la adresa diversităţii culturale. Totuşi, Declaraţia de la Bologna, ca un proces interguvernamental, se îndreaptă în direcţia creării unei zone europene comune a educaţiei universitare. Din cauza acestui proces există o presiune exterioară cauzată de creşterea competitivităţii, şi nu din dorinţa de a introduce o dimensiune europeană în educaţie pentru a promova identitatea europeană. Este de apreciat efortul Comisiei Europene din ultimii ani de a investi în capitalul uman. De asemenea, în câteva ţări legislaţia europeană provoacă obstacole în mobilităţile studenţeşti.
Pentru îmbunătăţirea situaţiei actuale, recomandam ca:
- politicile educaţionale interguvernamentale şi comunitare să sublinieze importanţa educaţiei studenţilor în sensul conţinutului care să ducă la formarea cetăţenilor activi, nu doar la crearea unei forţe de muncă mobilă;
- legile naţionale de imigrare să nu fie un obstacol în faţa mobilităţii studenţilor;
- orice cetăţean să aibă acces la educaţie superioară, chiar şi în ţări străine, iar un sistem de subvenţii-împrumuturi europene să fie accesibil pentru toţi studenţii.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu