Premiul ″Casei Europei” decernat la Bruxelles

Continuând pe ideea sprijinirii implicării în proiecte prin concurs, m-am bucurat să pot oferi recent, din partea ″Casei Europei″ Cluj, un premiu special eseului trimis de studenta Denisa Rosu la concursul organizat de SNSPA Bucureşti, având ca temă ″9 mai 2020 şi Uniunea Europeană″.

Cu ocazia conferinţei de la Bruxelles, din 27 mai 2013 a fost anunţat de asemenea şi câştigătorul marelui premiu al acestui concurs, Alexandru Tremurici, a cărui efort a fost răsplătit cu o excursie în capitala Europei, oferită de SNSPA.

Felicitări lor şi celorlalţi participanţi!

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – în direct la Money Channel

Am avut plăcerea să intru în direct prin legătură telefonică la grupajul de ştiri al “The Money Channel” de aseară. Tema a fost discursul preşedintelui Barroso şi recomandările pe care Comisia Europeană le face statelor membre pentru depăşirea crizei.

Înainte de a analiza prelegerea propriu-zisă, am încercat să descriu context european: Europa este lovită în ultimii 5 ani de vreo 3-4 crize consecutive. Sunt tot mai multe întrebări despre viitorul instituţiilor europene, ce putere trebuie să aibă şi cum puntem practic să avansăm cu proiectul european, care nu prea mai are credibilitate, este îmbătrânit, învechit, în forma actuală. În UE este nevoie de un suflu tânăr. Problemele cu care se confruntă Uniunea, sunt tratate neadaptat cerinţelor vremurilor în care trăim.

Deşi criza a început din 2008, noua Comisie Europeană nu a venit cu măsuri care să rezolve criza, să răspundă la nevoia de dezvoltare pe care cetăţenii UE o simţeau, ci din păcate singurele măsuri au fost cele legate de austeritate.

Comisia notează că piaţa muncii din România s-a îmbunătăţit în 2012, dar "rămân provocări", în special în ceea ce priveşte rata mare a somajului în rândul tinerilor, circa 23%. Se aşteaptă ca cel puţin deocamdată acest nivel să rămână ridicat, însă problema nu este la fel de gravă precum în Spania de exemplu, unde procentul tinerilor neocupaţi este de peste 50%.

Recomandările majore pe care le-a primit România sunt legate de adoptarea unor măsuri care să faciliteze şi să diversifice accesul IMM-urilor la finanţare, să asigure realizarea unei asocieri mai strânse între cercetare, inovare şi întreprinderi, în special prin acordarea unui statut prioritar activităţilor de cercetare şi dezvoltare care sunt susceptibile să atragă investiţii private, să intensifice eforturile în sensul îmbunătăţirii calităţii şi independenţei sistemului judiciar, să accelereze reforma educaţiei, finalizarea acordului derulat cu UE şi FMI, creşterea colectării, implicit prin taxe de mediu mai mari, egalizarea vârstei de pensionare şi continuarea reformelor structurale.

Să nu uităm însă că 2013 este un an pre-electoral la nivel european (vom avea alegeri în mai 2014), iar discursurile politice se învârt în jurul acestui eveniment major.

Dan LUCA / Bruxelles

La Bruxelles, România dezbate viitorul instituţiilor europene

La începutul acestui an am lansat proiectul prin care încerc să animez o dezbatere despre viitorul UE. Unde se plasează însă România în dezbaterea despre viitorul instituţiilor europene şi al Uniunii Europene în general; Ce va însemna pentru România, ca şi stat membru, un nou eventual nou Tratat al UE? Prima dezbatere publică a avut loc pe 15 februarie 2013, la Cluj, în incinta Facultăţii de Studii Europene şi acum câteva zile ne-am întâlnit din nou, pentru cea de-a doua dezbatere din cadrul proiectului, de data aceasta în incinta Parlamentului European din Bruxelles.

Vreau să mulţumesc celor care au făcut ca dezbaterea de pe 27 mai 2013 să fie plină de sens, încercând să dea răspunsuri la întrebări precum: de ce România trebuie să aibă o opinie despre viitorul instituţiilor europene; voinţa politică este necesară, dar cum o suplinim cu o componentă tehnică; cum putem să demarăm în România o dezbatere reală despre dezvoltarea capacităţii ţării de a influenţa politica europeană?

Mulţumiri eurodeputatului Ciprian Tănăsescu, rectorului de la SNSPA Alina Bârgăoanu, Dianei Iancu (decan la SNSPA), decanului Facultăţii de Studii Europene din Cluj, Nicolae Păun, conferenţiarei Georgiana Ciceo, lui Radu Rădoi de la  GrupRomânia Bruxelles, Danei Popp de la Clubul “România-UE” Bruxelles, care au făcut ca misiunea mea de a modera dezbaterea să fie foarte uşoară.

Principalele concluzii ale dezbaterii de la Bruxelles:

Ø                   Istoria ne-a învăţat că orice structură începe să se autodistrugă în momentul în care ea devine inutilă şi devine inutilă în momentul în care nu mai poate aborda probleme noi. Mai devreme sau mai târziu şi UE, şi instituţiile sale, vor veni cu răspunsuri la problemele din prezent, care vor genera la rândul lor noi întrebări.

Ø                   România trebuie să aibă un profil articulat şi la nivelul UE, aşa cum are deja la nivelul NATO. Coerenţă, predictibilitate, de asta are nevoie România raportându-ne la activitatea sa din Uniunea Europeană. Pentru atingerea acestor obiective e nevoie de input academic, e vorba de a implica în timp stakeholderii români, atât pe cei din ţară, dar şi pe cei din mediul capitalei Europei.

Ø             Există două dinamici contemporane. La nivelul UE se discută tot mai mult despre viitorul instituţiilor europene, iar în România s-a lansat dezbaterea pe tema regionalizării ţării. Este importantă sincronizarea regionalizării României cu reforma instituţională europeană.

Ø                   Sistemul instituţional este prea complicat, ilizibil chiar şi pentru cetăţenii de cea mai bună credinţă. Devine tot mai complex managementul simfoniei europene, într-o ecuaţie în care nu identificăm unde este lidershipul Uniunii. În acest context, principiul de subsidiaritate trebuie să fie o preocupare de bază a României. Se naţionalizează UE sau se europenizează statele membre? Astăzi principala provocare este de natură politică.

Ø                 Este crucial ca România să îşi stabilească un punct de minim şi unul de maxim în dezbaterea despre viitorul instituţiilor europene. Există riscul ca o şovăială politică sau dezinteresul să ducă la autoexcluderea României din dezbatere. România trebuie să-şi ia rolul în serios!

Ø                 Deşi criza a început din 2008, noua Comisie Europeană nu a venit cu măsuri care să rezolve criza, să răspundă la nevoia de dezvoltare pe care cetăţenii UE o simţeau, ci din păcate singurele măsuri au fost cele legate de austeritate. Din punct de vedere instituţional, UE se află în faţa unei provocări, dar viitorul instituţiilor europene depinde şi de deciziile pe care le vor lua cetăţenii, inclusiv la alegerile din 2014.

În urma întâlnirii de la Bruxelles, am precizat importanţa implicării României în dezbaterea viitorului european, acum la un an de alegerile europene din 25 mai 2014. Am lansat ideea lărgirii Consorţiului pentru o dezbatere românească despre viitorul instituţiilor europene" (Facultatea de Studii Europene Cluj, Institutul de Cercetări Europene Cluj, SNSPA Bucureşti, GrupRomânia Bruxelles, Clubul “România-UE” Bruxelles şi “Casa Europei” Cluj), şi la Guvernul României. Scopul acestui Grup de Lucru Lărgit este să pregătească conferinţa din luna octombrie 2013, de la Bucureşti, în cadrul căreia premierul ţării este invitat să prezinte “Opinia României despre viitorul UE”.

Linkuri utile:

EurActiv despre evenimentul de la Bruxelles

Agerpres despre dezbaterea de pe 27 mai 2013

Prima dezbatere a proeictului "Europa încotro?” (conferinţa de la Cluj)"

Broşura finală a evenimentului de la Cluj

Dan LUCA / Bruxelles

WWW – după 20 de ani …

Centrul European pentru Cercetări Nucleare (CERN), a construit World Wide Web-ul acum 20 de ani. Cu ocazia acestei aniversări, s-a hotărât repunerea în funcţiune a primul site din istoria Internetului.

O navigare pe această pagină este interesantă, cel puţin pentru a ne reaminti cum arăta un site în acea perioadă. Paginile scrise cu text simplu, cel mai des Times New Roman, pe un fundal alb, fără reclame, fără imagini, evident nu puteau să găzduiască nici inserţii video.

Evoluţia internetului a fost, puţin spus, spectaculoasă în ultimii ani, dacă stăm să analizăm utilitatea sa de azi – trecând de la Web 1.0, prin Web 2.0, caracterizat în primul rând de interactivitate, spre fascinantul Web 3.0.

Mai puteţi citi:

Primii 30 de ani de … internet

“Web 2.0 în Bruxelles-ul european”

Sunt eficiente site-urile pe care le vizităm?

Încă un pas pentru Web 3.0

Dan LUCA / Bruxelles

EU partnership: Romania - Germany

In 2011, Mr. Lazar Comanescu, the current ambassador of Romania to Berlin, explained to me the importance of an active Romanian representation in Germany with strong rebound of joint activity into the European Union.

The conclusion of the intense debate on the future of European institutions, held on multiple levels, was that Germany needs the European Union. Therefore, many important decisions are taken in Berlin, the capital which is the engine that is currently pushing EU policy. Germany's election campaign for the 2014 EP elections already seems different from the 2009 elections. One can now speak of leaders who will personalize the election process.

The private sector in Germany follows the developments in EU legislation with great interest, trying to intervene by carrying out powerful lobby strategies. German members of European industrial federations in Brussels have a loud voice.

Favorable positioning of the country in a European level is supported by thoughtful policy making. The first lesson we can draw from Germany's dual education system. It goes beyond general educational as it focusses on vocational practice and employers as well. Big companies such as Mercedes-Benz have up to 2,000 annual apprenticeships, of which most continue to work for the company. Performing good in the field of technology, and excelling in reliability, Germany offers another lesson - do not jump into risky transactions.

In Brussels, I teach courses to German students on how to "decode" European Affairs. Although the faculty only focusses on journalism and business, those who have completed the first year of their academic curricula realize the importance of European Affairs. Therefore, second year students spend a month in Brussels, where they study the community mechanism intensively.

Let’s turn our focus to the relationship between Germany and Romania - one of the most developed and complex relations between Romania and any EU member state. In the context of Romanian-German economic relations, German companies have stressed the importance of investments in the Romanian economy. Germany has strengthened its position among the top economic partners of Romania from year to year.

On the other hand, the growth rate of Romanian exports to the German market was at the highest among all EU member states in 2011.

The German government has liberalized the labor market from 1 January 2012 for certain categories of workers from Romania. In Germany there are currently 142,880 Romanian citizens, according to the Federal Office for Statistics (only those who hold Romanian citizenship are included in those statistics, not Romanians with other nationalities).

The potential of Germany is appreciated, including on the national level. A recent survey from INSCOP highlighted that 77% of Romanians interviewed, have positive feelings towards Germany. Germany is by far the top country compared to attitudes towards neighboring countries: Bulgaria (37%), Ukraine (32%) and Hungary (31%).

Germany is not as affected by the European crisis as other member states, so for the moment there aren’t any have problems with public support for the European project, but surprises can happen in the near future.

Dan LUCA / Brussels

“Puterile Locale Intermediare” dezbat descentralizarea la Ploieşti

Acum câteva zile a avut loc la Ploieşti cea de-a 6-a Conferinţă politică a Confederaţiei Europene a Puterilor Locale Intermediare (CEPLI), ce a reunit delegaţii ale celor 11 asociaţii naţionale ale autorităţilor locale intermediare (Germania, Belgia: provinciile flamande şi valone, Bulgaria, Franţa, Ungaria, Italia, Polonia şi România) şi reţelele asociate (Arco Latino şi Partenalia).

Sub tema "Descentralizare, resurse şi autonomie locală", dezbaterea a adus în discuţie problemele cu privire la modul în care sunt realizate reformele teritoriale în unele ţări europene. 

Conferinţa europeană de la Ploieşti a evidenţiat idei importante privind dezvoltarea regională, foarte utile în contextul în care România se pregăteşte pentru o astfel de reorganizare administrativă. Subliniam recent că pentru succesul unui proces de transformare atât de complex, informarea şi comunicarea sunt esenţiale.

Dan LUCA / Bruxelles

Energia Românească la Bruxelles

15 mai 2013 a fost Ziua Energiei Românești la Bruxelles, ocazie cu care Centrul Român al Energiei (CRE), în cooperare cu Reprezentanța Permanentă a României a organizat un eveniment de amploare în capitala europeană, sub numele „România, un Pol Energetic în Europa”.

În acest cadru au fost discutate obiectivele energetice ale României şi ale UE, în contextul strategiei „Europe 2020” şi al integrării pieţei europene a energiei, unde România joacă un rol de pol energetic european, toate ţinând cont de evoluţiile și provocările pieţei acestui sector.

“Odată cu extinderea noului proiect energetic comunitar către Europa de Est şi Balcani se deschid noi oportunităţi pentru România. Însă, pentru a atinge acest obiectiv, avem nevoie de o bună funcţionare a pieței, de respectarea tuturor regulilor, de crearea unui cadru potrivit pentru investiţii. Vă mulţumesc încă o dată pentru iniţiativa Centrului Român al Energiei de a veni la Bruxelles pentru a discuta despre piaţa de energie şi despre politica energetică în Europa şi în România. Avem multe să vă oferim. La fel, aveţi multe să ne oferiţi. Împreună, ca o echipă europeană, putem pune România pe harta energetică şi putem consolida pieţe de energie europeană şi securitatea energetică în acelaşi timp”, spunea Günther Oettinger, Comisarul European pentru Energie, la finalul întâlnirii.

Ambasadorul Mihnea Motoc, Reprezentant Permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, prezent la eveniment, sublinia că “România şi misiunea sa permanentă pe lângă UE vor continua să aibă un dialog constant şi permanent cu Biroul Centrului Român al Energiei, cu scopul de a promova interesul companiilor energetice româneşti la nivel european”.

Cele mai recente materiale publicate pe blog pe subiectul energiei:

Energia – “cap de listă” pe agenda European Business Summit 2013

România în top UE (energie eoliană)!

România jucător energetic

Grupurile de interes din Bruxelles-ul european: ENERGIE

 

Dan LUCA / Bruxelles

Manualul de negociere UE semnat Vasile Puşcaş

Noua carte a profesorului Vasile Puşcaş, “EU Accession Negotiations (A Handbook)”, oferă o imagine de ansamblu a negocierilor de aderare la UE, combinând teoria cu experienţa practică.

Descriind pe lângă elementele negocierii (părțile implicate, strategii și tactici, criterii, poziții, perioadele de tranziție şi derogările) şi imaginea de ansamblu asupra mediului european: instituţii, politici şi mecanismele de luare a deciziilor, Puşcaş prezintă în final şi un studiu de caz privind negocierile de aderare ale viitorului nou membru al UE - Croaţia.

Având experienţa practică încheiată cu succes, prin aderarea României la Uniune în 2007, Negociatorul oferă prin această lucrare un ghid în lumea academică, dar nu în ultimul rând, informaţii substanţiale pentru pentru toţi cei interesaţi de procesul de negociere pentru aderarea la o structură complexă precum UE.

Despre opinia profesorului clujean pe diferite teme europene am scris pe blog, vă recomand câteva din materialele anterioare:

Studiu: România şi viitorul instituţiilor europene

Puşcaş şi Verheugen din nou în aceeaşi sală

Vasile Puşcaş despre fondurile europene şi greşelile româneşti

De la avatarele integrării la strategiile dezvoltării

Vasile Puşcaş despre români şi Europa

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

Franceza în surdină

Vocea Germaniei s-a auzit puternic în ultima perioadă în arena europeană, însă este foarte adevărat că cea franceză a fost parcă amorţită pentru o vreme.

O analiză Reuters relevă că, decenii la rând, Franţa a fost în centrul proiectului european, însă după cum arăta recent agenţia de presă, în prezent liderii europeni se întreabă ce s-a întâmplat cu vocea franceză în Europa. La un an de la mandatul Hollande, se observă o “o dispariţie progresivă a Franţei în ce priveşte problemele care implică programul economic“, spunea Fredrik Erixson, directorul Centrului European de Economie Politică Internaţională, un think tank din Bruxelles.

Una dintre explicaţii ar putea fi “incapacitatea Franţei de astăzi de a urma exemplul Germaniei în reforma economiei sale, iar lipsa competitivităţii a slăbit capacitatea ţării de a-şi proiecta influenţa” în capitala europeană.

Din cauza viziunilor diferite privind abordarea crizei financiare, preşedintele francez şi cancelarul german au dificultaţi în păstrarea relaţiilor de prietenie. “Sarcina lui Hollande de a face auzită vocea Franţei este cu atât mai dificilă având în vedere divergenţele interne privind politica europeană între ministere şi aliaţi. Ministrul de Finanţe, Moscovici, este un adept al integrării mai profunde a UE, în timp ce ministrul de Externe, Fabius, este considerat ca „păziţi-vă de alte mişcări pentru a risipi suveranitatea“, scria România Liberă.

Recent, Michael Grosse-Broemer, un parlamentar din partidul Angelei Merkel sublinia că „Franţa este legată de probleme interne şi nu este interlocutorul puternic pe care îl dorim“.

Cu toate acestea, economia franceză încă rămâne aproape în urma celei germane, păstrând importanţa hexagonului în Uniune. Despre binomul franco-german în UE scriam şi la începutul acestei luni:

O reacţie franceză legată de viitorul UE

 

Dan LUCA / Bruxelles

România. Brand de ţară. Simboluri naţionale

Un portal de ştiri prezenta recent câteva simboluri naţionale, despre care se vorbeşte mult prea rar, pe care România le-ar putea utiliza în campaniile de imagine de ţară. Ar fi interesant de dezvoltat brandul naţional ţinând cont de acestea, de la simpla floare de măceş la râsul carpatin.

Au existat în ultimii ani nenumărate controverse legate de clipurile şi siglele care să ne facă cunoscută ţara la nivel internaţional. Iată că aveam, şi avem la dispoziţie elemente originale pe care să le integrăm în produsele de promovare.

La toate acestea se adaugă obiceiurile tradiţionale şi obiectivele turistice unice care bine prezentate, asociate cu servicii de calitate, pot atrage turiştii străini:

România şi clasamentul ţărilor turistice

Dan LUCA / Bruxelles

“Tipsuri” pentru campania electorală din Germania

Directorul Institutului Austriac pentru Cercetare Economică, Karl Aiginger, spunea recent că discursurile privind integrarea Uniunii Europene în jurul eurozonei vor predomina în campania electorală din Germania.

O problemă pe care o evidenţiază economistul austriac este faptul că germanii cred că ei plătesc deja prea mult şi nu vor să ajungă să plătească mai mult pentru transformarea Europei, considerând că Europa a optat pentru cea mai proastă strategie. Astfel, campaniile puternic pro-europene nu vor avea de câştigat.  

Legat de economia Germaniei, de salarii şi de condiţiile de muncă, Aiginger adăuga că “Germania ar trebui să stimuleze cererea internă, nu pentru că acesta este un lucru bun pentru greci - Germania ar trebui să o facă, pentru că este bine pentru populația germană."

Tot pe partea socială, Aiginger este susţinătorul măsurilor ce îşi propun concentrarea eforturilor pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor, creşterea nivelului de educaţie şi reducerea decalajelor între ţările bogate şi cele sărace.

Despre importanţa deciziilor luate la Berlin şi rezultatul alegerilor din Germania mai puteţi citi:

Potenţialul binomului România–Germania

Dan LUCA / Bruxelles

Valoarea adaugatã a manualelor digitale

Olimpius Istrate, lector la Universitatea din Bucureşti, scria recent un material despre aşteptările profesorilor de la un program de implementare a manualelor electronice. În ţări precum SUA sau Coreea de Sud se intenţionează ca toate elementele de conţinut din curriculumul formal să fie disponibile în format electronic.

Aşa cum spune autorul articolului, manualele sunt imaginea unui sistem educaţional. Însă mult mai importante sunt strategia didactică şi maniera de proiectare a sarcinilor de lucru din cadrul manualului digital. Tocmai calitatea de a fi interactive face diferenţa între un manual digital şi un manual tipărit, putând fi integrate în cea de-a doua categorie şi elementele de “social networking şi adnotările (sociale)”, explică acesta.

Integrând toate posibilităţile tehnologice accesibile, câteva din caracteristicile ce ar trebui regăsite în noile manuale sunt:

·    hipertext (legături semantice între secvenţe de conţinut);

·     integrarea multimedia: simulări, filme didactice, animaţie interactivă, clipuri audio;

·      integrarea de activităţi de învăţare complexe şi de jocuri educative (de tip serious games);

·   acces online (pentru descărcare, pentru realizarea unor teme în cooperare sau în competiţie, pentru trimiterea rezolvării unor sarcini de lucru etc.);

·    posibilitatea de lucru direct pe manual, eventual, colaborativ (căutare, subliniere/ evidenţiere, adnotări, rezolvarea sarcinilor de lucru etc.);

·   sarcini de evaluare/ de auto-evaluare (inclusiv posibilitatea construirii unui ”portofoliu electronic” al elevului);

·    posibilitatea de actualizare/ modificare şi completare facilă şi cu costuri reduse;

·     posibilitatea de personalizare (de către instituţie, profesor sau elev);

·     resurse suplimentare integrate.

Manualele tradiţionale nu mai reuşesc să atragă suficient elevii spre a învăţa. Trebuie înţeles faptul că un manual digital nu se doreşte a fi o variantă pdf a celor tipărite.

Am insistat mult pe importanţa cursurilor interactive, adatate cerinţelor noilor generaţii:

 

Educaţie adaptată realitãţii contemporane

Digitalizarea sistemului educaţional românesc?

Dan LUCA / Bruxelles

EU: The Romanian-Italian Partnership

For the development of Romania's capacity to participate in the European debate and to influence policy at EU level it is necesary to associate itself with similar countries in terms of interest on certain sectors.

In this regard the Latin connection should be exploited, in particular the relation with Italy, one of the founders of the European Union. I’ve observed, after a visit to Rome in the spring of 2011 that many companies, even multinational businesses, complained about the Italian environment – that it is difficult to understand and especially hard to predict. Involvement in European affairs, left to the experts, has been abandoned on the Peninsula. The hundreds of employees affected by the European phenomenon are attempting to understand the importance of the Community mechanism and its implications for Italy, but Italy did not feel the intensity of the European debate.

A year later, however, Monti took the seat of Prime Minister, luckily for many Italians as "Italy started to play a role again at Community level". The new Italian Prime Minister Mario Monti has restored safety to the lives of citizens.

After the recent elections, Enrico Letta, the new head of the Italian Government, wants to introduce drastic reduction measures and to give support to the citizens in creating a "Europe that would help, providing welfare and development opportunities."

But let's return to the relations between Italy and Romania. Firstly, Italy is the "foster home" for over a million Romanian immigrants, almost a quarter of all the country's minorities.

In the words of former Secretary of State for European Affairs, Luminita Odobescu it is good that the bilateral relations between the two countries "are better" with concern for "increased presence of Italian investors in the Romanian economy, with a focus on energy, infrastructure and agriculture".

According to the Ministry of Foreign Affairs of Romania, Romanian-Italian relations are conducted through the Enhanced Strategic Partnership signed in 2008. "The presence of a huge Romanian community in Italy and a big Italian business community in Romania provides a socio-economic dimension of this relationship which is extremely important. Also bilateral political relations are characterized by frequent and varied contacts."

"Italy is ranked in the top two commercial partners of Romania, accounting for 12.18% of the total foreign trade of our country."

From a cultural standpoint, there is the "Accademia di Romania in Rome and Venice, and the Romanian Institute for Culture and Humanistic Research. In addition to the six existing Italian studies in Romania - Bucharest, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iasi, Timisoara and the 6 Romanian study centres in Italy - Padua, Milan, Pisa, Rome, Turin, Cosenza -, Italian is also taught at Oradea, Suceava and other centers and Romanian at Reggio Calabria, Catania, Florence, Milan, Naples, Pisa, Turin and Udine. In Romania there are 4 high schools with bilingual Romanian - Italian ("Dante Alighieri" and "Ion Neculce" in Bucharest, "George Bariţiu" in Cluj Napoca and School Group "Transylvania" in Deva). "In Italy there are 73 Romanian associations which include many churches belonging to religious denominations."

"For many years there are teaching projects for Romanian language, culture and civilization in Italian schools. In the school year 2012-2013, this project was extended. 215 teachers were allocated to groups of students in 153 schools in nine regions of Italy (Piedmont, Veneto, Lazio, Friuli Venezia Giulia, Umbria, Lombardy, Puglia, Tuscany, and Sicily)".

According to data released by the embassies of the two countries, trade between the two countries reached a record in 2011. The volume of import in the areas of gastronomy, textile, agricultural products and machinery and steel products demonstrated the importance of cooperation and diplomatic "efforts of network production in both countries in a period where there is continued European economic crisis", highlighted the Italian embassy.

European business experts expect a repositioning of Italy in the European Union, and the Italian EU Presidency in the second half of 2014 is a good time to put influential Italy on the European map. Italy, the third largest economic power in the eurozone and one of the states supporting integration plays a role in determining the future of the EU, as the ambassador recently highlighted on the Peninsula.

Dan LUCA / Brussels

 

Dan LUCA – articol Ziarul Financiar: Energia – “cap de listă” pe agenda European Business Summit 2013

Am realizat recent un material publicat de Ziarul Financiar, în care am făcut o trecere în revistă a subiectelor dezbătute în cadrul European Bussines Summit-urilor din ultimii ani, insistând totuşi pe tema evenimentului din acest an, şi anume, deblocarea oportunităţilor industriale şi stabilirea unei strategii pentru dezvoltarea competitivităţii, cu mare accent pe politica energetică.

Recomand în continuare articolul integral:

...........

O data pe an, politicienii Europei şi oamenii de afaceri îşi dau întâlnire formal la European Business Summit-ul de la Bruxelles. Am participat cu mare interes la cea de-a XI-a ediţie a acestui veritabil “Davos al afacerilor europene”, având ca temă de bază anul acesta “Deblocarea oportunităţilor industriale”. Timp de două zile (15-16 mai) peste 2.000 de delegaţi au încercat să găsească soluţii la probleme fundamentale: cum reuşim să asigurăm creştere economică şi cum putem să oferim locuri de muncă, în special tinerilor europeni.

Preşedintele Herman Van Rompuy - într-o alocuţiune demnă de "State of the Union" - a prezentat legătura dintre cereşterea competitivităţii la nivelul UE şi preţul energie. “Energia este vitală pentru sectorul de afaceri. UE depinde prea mult de importul de energie, când alte continente devin treptat independente energetic. Trebuie să fim deschişi şi pragmatici, să implementăm ceea ce am decis referitor la piaţa comună de energie europeană, să investim masiv în infrastructură, dar şi să reuşim cu adevărat diversificarea surselor energetice”, preciza liderul european în deschiderea Summit-ului.

Preşedintele Patronatului European (BusinessEurope), nu întâmplător germanul Jűrgen Thumann, accentua: “Dacă vrem să ne revenim în UE trebuie să reindustrializăm Uniunea. Industria este inima economiei”. Thumann sublinia de asemenea că în domenii strategice precum energie sau mediu, competitivitatea companiilor europene este îngreunată de instrumente legislative excesive şi inutile. Datoria factorilor de decizie politică este aceea de a reechilibra strategiile industriale cu ceea ce se întâmplă în producţie. În acest context, s-a insistat pe importanţa tehnologiei, motorul creşterii competitivităţii.

Particip la European Business Summit din 2002 încoace, un eveniment de referinţă pentru industria europeană. Ediţiile din 2008 şi 2009 au insistat mult pe importanţa creativităţii şi inovaţiei pe orice sector! Speram încă de atunci ca şi România să iasă cu ceva din anonimat, pe modelul statelor membre care au găsit variantele potrivite de implicare şi adaptare la oportunităţile europene.

În 2009 participanţii veniţi din 75 de ţări au discutat în special despre criza economică globală, încercând să ofere căile de urmat pentru depăşirea ei. În acel cadru se sublinia din nou că România are mult de investit în resursele umane, concluzia fiind că în cazul ţării noastre lipsesc liderii care să coordoneze echipe multiculturale, la nivel european, dar şi internaţional.

În 2010 criza economică rămânea în continuare în centrul dezbaterilor europene. Tema principală EBS a fost impactul acesteia asupa IMM-urilor, discuţie continuată şi cu ocazia evenimentului din anul următor – când s-a insistat pe importanţa întreprinderilor mici şi mijlocii în capacitatea sectorului de afaceri la Agenda politică 2020.

Continuând dezbaterea din 2011 ce a abordat necesitatea “redefinirii” sistemului de pensionare în ţările europene şi implicarea generaţiei tinere în a gândi viitorul UE împreună cu actualii lideri politici şi economici, în 2012 discursurile participanţilor s-au focalizat pe educaţie. Concluzia a fost că Europa trebuie “să educe în vederea angajării”, în contextul în care sunt peste 4 milioane de posturi vacante, iar candidaţii nu pot aplica neavând aptitudinile necesare.

Revenind la 2013, dezbaterea pentru deblocarea oportunităţilor industriale şi stabilirea unei strategii pentru dezvoltarea competitivităţii, pune mare accent pe politica energetică, o politică relativ nouă pentru Uniunea Europeană. Tratatul de la Lisabona stabileşte pentru prima dată o bază juridică solidă pentru această politică, ce rămâne în continuare o competenţă comună împărţită între instituţiile europene şi Statele Membre.

A doua zi a Summit-ului a evidenţiat că o cooperare mai strânsă între ţările europene şi un accent pe eficienţa energetică ar fi variantele cele mai bune pentru reducerea preţurilor în Europa.

Concluzia generală a fost că este prea puţină coordonare la nivelul Guvernelor ţărilor membre când vine vorba de politica energetică europeană. De exemplu, Germania a decis brusc să renunţe la energia nucleară, fără a discuta în prealabil cu partenerii de uniune.

Vorbim mult de energia regenerabilă, dar se gândesc prea puţine strategii integrate la nivel european. E păcat să se forţeze cu energia solară în ţările nordice, când Portugalia are un potenţial mult mai mare.

“Uniunea Europeană nu trebuie să fie aşa de săracă în abordare încât să uite de protejarea mediului înconjurător. China plăteşte acum preţul greu al politicii de industrializare fără o strategie contra poluării”, preciza Connie Hedegaard, comisarul european pentru acţiuni climatice.

Jean Peter Balkenende, fostul premier olandez, completa chiar că “sustenabilitatea este tot mai importantă la nivelul companiilor mari. Este o valoare după care trebuie să ne structurăm activitatea industrială. Criza nu trebuie să ne oprească din a gândi sustenabil”.

“E greu să identificăm o politică de reindustrializare a Uniunii Europene. O vedem în Statele Unite această politică, vorbim de relaţii comerciale privilegiate cu continentul american, dar nu există la noi ceva concret”, sublinia Oliver Bell, Preşedintele Eurometaux.

Problemele controversate din sectorului energetic urmează să fie rediscutate în cadrul unui Summit pe Energie, programat pe 22 mai 2013, când se doreşte căutarea soluţiilor pentru dezvoltarea gazelor de şist şi atenuarea schimbărilor climatice.

Dan LUCA / Bruxelles

Federalismul “Barroso”

Deşi nu voi insista prea mult, consider important de amintit măcar “telegrafic” de recenta intervenţie a preşedintelui Comisie Europene. Jose Manuel Barroso susţinea că Europa Federală va fi "o realitate în câţiva ani", deşi în prezent pare o poveste SF atât pentru ţările din interiorul comunităţii cât şi pentru cele din afara ei.

Preşedintele Comisiei Europene a aprins spiritele după ultima declaraţie legată de "intensificarea uniunii politice" pentru toate cele 27 de state membre - "Comisia va stabili punctul său de vedere şi idei explicite pentru schimbarea tratatului din timp, pentru ca ele să fie dezbătute înainte de alegerile europene. Vrem să punem toate elementele pe masă, într-un mod clar şi consecvent, chiar dacă unele dintre ele ar putea suna ca science fiction". 

Anunţul lansat de Barroso ar putea aprofunda diviziile conservatoare asupra UE. Argumentul preşedintelui Comisiei este că dacă zona euro adoptă structuri federaliste privind politica fiscală şi economică, susţinute de Marea Britanie ca necesare pentru stabilitatea financiară, va fi, de asemenea, o nevoie de structuri politice care vor schimba fundamental modul în care funcţionează UE.

Despre viitorul UE şi intervenţiile preşedintelui CE mai puteţi citi:

Barroso îşi explică viziunea privind federalismul

Dan LUCA / Bruxelles

Solidaritatea naţională sau europeană

Deşi în vreme de criză, cu “turbulenţe” în parcursul construcţiei europeane, sondajele de specialitate realizate pe cetăţenii români, demonstrează că aceştia sunt mult mai încrezători în privinţa UE decât la capitolul “solidaritate naţională“.

Dacă britanicii au ajuns la concluzia că în următorii ani s-ar putea confrunta cu un puternic val de imigranţi români, iată că în conformitate cu studiile realizate la nivel naţional în România, acest lucru se ştia deja. Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie a publicat rezultatele unui sondaj din care reisese că statele vest europene sunt încă mult mai atractive decât rămânerea în ţară – “20% dintre respondenţi ar dori să obţină un job în Germania, 11% în Anglia, 9% în Italia şamd. Dar cine studiază răspunsurile pe categorii de vârstă observă dintr-o dată că raportul se inversează în favoarea Angliei. Cei aflaţi între 36 şi 50 de ani preferă Germania (23%), dar cei foarte tineri cu vârste între 18 şi 35 de ani ar prefera să lucreze în Anglia (24%)“, după cum scrie DW.

Sunt multe astfel de cercetări care confirmă insuficienta preocupare a autorităţilor pentru păstrarea elitei în ţară, care deşi cu riscul confruntării cu incertitudinile cauzate de criză, continuă să îşi îndrepte atenţia spre exterior. Contrar logicii în care criza solidarităţii europene ar trebui să producă o repliere pe dimensiunea naţională, în cazul României, ca în multe alte situaţii, se naşte încă un paradox.

Redresarea României

România temelor “mărunte“

Vasile Puşcaş despre români şi Europa

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

Potenţialul binomului România–Germania

În 2011, Lazăr Comănescu, actualul ambasador al României la Berlin, îmi explica importanţa unei reprezentări active în Germania, cu ricoşeu puternic asupra activităţii României în Uniunea Europeană.

În contextul intenselor dezbateri ce se poartă la toate nivelele pe tema viitorului insituţiilor europene, s-a concluzionat că Germania are nevoie de UE. Tocmai de aceea multe decizii importante se iau la Berlin, capitala ţării care este o locomotivă politică a Uniunii Europene actuale. Campania electorală din Germania pentru euroalegerile din 2014 pare deja diferită de cea din 2009, putându-se vorbi acum de lideri, procesul electoral se poate acum personaliza.

Sectorul privat din Germania priveşte cu mare interes dezvoltările legislative comunitare, încercând cu multe eforturi să intervină asupra acestora prin stategii de lobby puternice. Membrii germani prezenţi în federaţiile industriale de la Bruxelles au o voce cu mare rezonanţă.

Poziţionarea favorabilă a ţării este susţinută de politici bine gândite. Prima lecţie pe care o poate da Germania, este educaţia duală, care, dincolo de sistemul de învăţământ general şi vocaţional, pune accent pe practica la angajatori. Nume mari precum, de exemplu Mercedes-Benz primesc până la 2.000 de ucenici anual, din care apoi, majoritatea rămân să lucreze în companie. Dacă este bună în domeniul tehnologic, excelând prin fiabilitate şi excelenţă, Germania oferă o altă lecţie – nu se aruncă în tranzacţii riscante.

Predau la Bruxelles cursuri studenţilor veniţi din Germania pentru a “descifra” afacerile europene. Deşi este doar o facultate axată pe jurnalism şi afaceri, cei care au realizat curricula academică şi-au dat seama de importanţa afacerilor europene şi astfel studenţii anului doi petrec o lună la Bruxelles, unde studiază intensiv mecanismul comunitar.

Să ne îndreptăm privirea spre relaţia dintre Germania şi România, una dintre cele mai dezvoltate şi complexe relaţii ale României cu un stat membru UE. În contextul relaţiile economice româno-germane trebuie subliniate investiţiile firmelor germane în economia românească. Germania şi-a consolidat de la an la an poziţia în topul partenerilor economici ai României. De cealaltă parte, ritmul de creştere a exporturilor româneşti pe piata germană s-a situat în 2011 la cel mai înalt nivel între toate statele membre UE.

Guvernul german a liberalizat piaţa muncii, începând cu 1 ianuarie 2012, pentru anumite categorii de lucrători din România. În Germania se află în prezent, conform Oficiului Federal pentru Statistică, 142.880 de cetăţeni români (în statistică fiind cuprinşi doar cei care deţin cetăţenia română, nu şi românii cu altă cetăţenie).

Potenţialul Germania este apreciat inclusiv la nivel de cetăţean. Un recent sondaj INSCOP evidenţia că 77% dintre românii intervievaţi au sentimente pozitive faţă de Germania, pe locul I în top, comparativ cu atitudinea faţă de statele vecine - Bulgaria (37%), Ucraina (32%) sau Ungaria (31%).

Germania nu este afectată de criza europeană ceea ce face ca pentru moment aceasta să nu aibă probleme în privinţa suportului cetăţenilor pentru proiectul european, dar se pot întâmpla surprize în viitorul apropiat. Germania se află în pragul alegerilor legislative, iar grupările eurosceptice ce sunt din ce în ce mai prezente, îşi expun ideologia, diferită de cea promovată de actualul cancelar. Ştim deja că o schimbare de “culoare” a Parlamentului german, va nuanţa semnificativ şi viitorul Uniunii Europene.

Ţinând cont că ceea ce se leagă de Germania contează atât de mult pentru UE şi cetăţenii europeni, am scris mult pe blog despre aceste subiecte:

Germania şi viitorul instituţiilor europene

Euroscepticismul în Germania

Germania şi UE văzute de la Berlin

Model german - educaţia duală

Germania şi studiile europene

 

Dan LUCA / Bruxelles