Potenţialul binomului România–Germania

În 2011, Lazăr Comănescu, actualul ambasador al României la Berlin, îmi explica importanţa unei reprezentări active în Germania, cu ricoşeu puternic asupra activităţii României în Uniunea Europeană.

În contextul intenselor dezbateri ce se poartă la toate nivelele pe tema viitorului insituţiilor europene, s-a concluzionat că Germania are nevoie de UE. Tocmai de aceea multe decizii importante se iau la Berlin, capitala ţării care este o locomotivă politică a Uniunii Europene actuale. Campania electorală din Germania pentru euroalegerile din 2014 pare deja diferită de cea din 2009, putându-se vorbi acum de lideri, procesul electoral se poate acum personaliza.

Sectorul privat din Germania priveşte cu mare interes dezvoltările legislative comunitare, încercând cu multe eforturi să intervină asupra acestora prin stategii de lobby puternice. Membrii germani prezenţi în federaţiile industriale de la Bruxelles au o voce cu mare rezonanţă.

Poziţionarea favorabilă a ţării este susţinută de politici bine gândite. Prima lecţie pe care o poate da Germania, este educaţia duală, care, dincolo de sistemul de învăţământ general şi vocaţional, pune accent pe practica la angajatori. Nume mari precum, de exemplu Mercedes-Benz primesc până la 2.000 de ucenici anual, din care apoi, majoritatea rămân să lucreze în companie. Dacă este bună în domeniul tehnologic, excelând prin fiabilitate şi excelenţă, Germania oferă o altă lecţie – nu se aruncă în tranzacţii riscante.

Predau la Bruxelles cursuri studenţilor veniţi din Germania pentru a “descifra” afacerile europene. Deşi este doar o facultate axată pe jurnalism şi afaceri, cei care au realizat curricula academică şi-au dat seama de importanţa afacerilor europene şi astfel studenţii anului doi petrec o lună la Bruxelles, unde studiază intensiv mecanismul comunitar.

Să ne îndreptăm privirea spre relaţia dintre Germania şi România, una dintre cele mai dezvoltate şi complexe relaţii ale României cu un stat membru UE. În contextul relaţiile economice româno-germane trebuie subliniate investiţiile firmelor germane în economia românească. Germania şi-a consolidat de la an la an poziţia în topul partenerilor economici ai României. De cealaltă parte, ritmul de creştere a exporturilor româneşti pe piata germană s-a situat în 2011 la cel mai înalt nivel între toate statele membre UE.

Guvernul german a liberalizat piaţa muncii, începând cu 1 ianuarie 2012, pentru anumite categorii de lucrători din România. În Germania se află în prezent, conform Oficiului Federal pentru Statistică, 142.880 de cetăţeni români (în statistică fiind cuprinşi doar cei care deţin cetăţenia română, nu şi românii cu altă cetăţenie).

Potenţialul Germania este apreciat inclusiv la nivel de cetăţean. Un recent sondaj INSCOP evidenţia că 77% dintre românii intervievaţi au sentimente pozitive faţă de Germania, pe locul I în top, comparativ cu atitudinea faţă de statele vecine - Bulgaria (37%), Ucraina (32%) sau Ungaria (31%).

Germania nu este afectată de criza europeană ceea ce face ca pentru moment aceasta să nu aibă probleme în privinţa suportului cetăţenilor pentru proiectul european, dar se pot întâmpla surprize în viitorul apropiat. Germania se află în pragul alegerilor legislative, iar grupările eurosceptice ce sunt din ce în ce mai prezente, îşi expun ideologia, diferită de cea promovată de actualul cancelar. Ştim deja că o schimbare de “culoare” a Parlamentului german, va nuanţa semnificativ şi viitorul Uniunii Europene.

Ţinând cont că ceea ce se leagă de Germania contează atât de mult pentru UE şi cetăţenii europeni, am scris mult pe blog despre aceste subiecte:

Germania şi viitorul instituţiilor europene

Euroscepticismul în Germania

Germania şi UE văzute de la Berlin

Model german - educaţia duală

Germania şi studiile europene

 

Dan LUCA / Bruxelles