Potenţialul binomului România – China

China, ţara ce se remarcă puternic la nivel mondial, nu poate fi exclusă dintr-o analiză completă a oportunităţilor bilaterale atât în privinţa relaţiilor acesteia cu Uniunea Europeană, în general, cât şi cu statele membre, în particular.

China investeşte de ceva vreme în infrastrucura europeană, mai nou şi în domeniul bancar, iar la începutul lunii mai, cea mai mare firmă de avocatură a Chinei îşi deschidea porţile şi în Bruxelles, pentru a putea reprezenta cât mai bine interesele clienţilor săi implicaţi în actele ce se “joacă” pe scena europeană.

Deşi în ţară s-au creat anumit stereotipuri legate de calitatea îndoielnică a serviciilor şi produselor realizate de chinezi, totuşi, multe dintre statele lumii se bucură de buna colaborare cu noua putere economică. Printre altele, chinezii au reuşit să inaugureze peste 600 km de autostradă în doar câteva zile, mai mult decât România în 20 de ani, având în total mai mulţi kilometri de autostradă decât toată Uniunea Europeană şi Turcia la un loc.

China se află în primii cinci clienţi ai exporturilor “made in Germany”, iar Germania, la rândul ei importă marfă în valoare de zeci de miliarde de euro anual. Germania are în China cca 4.000 de firme şi investiţii de aproximativ 26.5 miliarde de euro. Chinezii recuperează rapid decalajul din trecut: în anul 2011, 158 de firme chineze s-au stabilit în Germania. Volumul investiţional s-a ridicat la 1,2 miliarde euro, devansând pe cel al SUA şi Elveţiei, observa Financial Times.

Grecia, de exemplu, este o altă membră a Uniunii Europene, “îngălbenită” (în sens pozitiv) de prezenţa investitorilor chinezi. Dar, să revenim la România...

Colaborarea româno-chineză nu mai este o noutate. Scriam recent că investitorii din China sunt interesaţi de realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi hidrecentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, iar mai nou se exoprima interesul unei firme chineze de a câştiga licitaţia pentru construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov. Tot în sectorul energetic, dacă studiile de fezabilitate şi licitaţiile se vor arăta favorabile, alte centre ar putea fi realizate cu investiţie asiatică la Hunedoara şi Drobeta Turnu Severin, iar complexul energetic Rovinari aşteaptă deja cei peste un miliard de dolari după câştigarea licitaţiei de către firma chineză.

Oamenii de afaceri chinezi sunt interesaţi de asemenea să investească în România în proiecte din agricultură sau IT.

“China este primul partener comercial al României în Asia şi ocupă locul 16 printre investitorii străini. Interesele României sunt sintetizate în diminuarea deficitului comercial prin creşterea exporturilor; implicarea chineză în proiecte de anvergură (infrastructură, energie, agricultură ş.a.); identificarea proiectelor de cooperare în domenii „netradiţionale” (IT, sectorul bancar, protecţia mediului); explorarea şi valorificarea posibilităţilor de cooperare pe terţe pieţe (ex. Mongolia, Irak, Afganistan)”, conform MAE. La rândul ei, China urmăreşte promovarea produselor proprii pe piaţa europeană.

Importurile României din China sunt reprezentate de echipamente de telecomunicaţii, maşini şi utilaje, produse metalurgice şi articole din metale, produse chimice organice, articole textile şi îmbrăcăminte, încălţăminte, electrocasnice, tehnică de calcul, instrumente şi aparate optice, materiale de construcţii, jucării.

România aşteaptă cu nerăbdare consolidarea cooperării cu China în anul 2013, după cum declara primul ministru, Victor Ponta. Conform declaraţiei făcute de Ponta unei publicaţii chineze, autorităţile române işi propun simplificarea legislaţiei pentru atragerea cât mai multor oameni de afaceri şi turişti chinezi.

La nivel cultural, în cele două ţări funcţionează lectorate de limbă şi literatură chineză la universităţile din Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca şi de limba română la Universitatea din Beijing.

Normal, România este membră a Uniunii Europene, fiind într-adevăr o importantă poartă de acces a Chinei spre UE. Trebuie să înţelegem că şi România are avantajele ei în această colaborare, vorbim deci despre câştiguri semnificative pentru ambele părţi în cazul unei gestionări corecte a acestor oportunităţi.

Dan LUCA / Bruxelles