În cel mai recent
editorial pentru Jurnal
de Dâmboviţa am adus în discuţie importanţa dezbaterilor naţionale privind
viitorul instituţional al Uniunii Europene, amintit de proiectul pe care l-am
iniţiat la începutul anului şi pe care îl coordonez de aici de la Bruxelles.
În continuare
redau materialul integral apărut în ediţia din 2 august:
.............
Odată cu urgenţa depăşirii crizei financiare, atenţia se îndreaptă spre
integrarea europeană. Ţările europene îşi reevaluează relaţia cu Uniunea
Europeană. Peste 10 ani Uniunea Europeană va arăta diferit, total diferit de
ceea ce este în prezent. Marile jocuri se derulează acum, atât la Bruxelles,
cât şi în principalele capitale europeane. Astfel, viitorului Uniunii Europene
devine cel mai fierbinte subiect al dezbaterilor actuale.
În cadrul proiectului „Viitorul UE”, pe care îl coordonez din capitala
Europei, am avut recent o excelentă întâlnire bilaterală cu unul dintre
părinţii Europei, Étienne Davignon, politician şi om de afaceri belgian, fost
vicepreşedinte al Comisiei Europene. Davignon consideră că este foarte
important să discutăm despre fragilitatea actualului sistem instituţional
european. Trebuie să existe schimbări instituţionale pentru ca statele membre
să respecte obiectivele lor morale faţă de UE, fiind foarte important ca
statele membre să accepte „suveranitatea partajată”.
Am făcut multe în construcţia europeană, dar mai este mult de făcut în
viitor!, peciza unul dintre susţinătorii monedei euro. Convenţia Europeană de
acum 10 ani s-a organizat pe fond de progres, nu sub presiunea crizei. Acum UE
este de câţiva ani în criză, iar datele problemei se schimbă. Sunt încă multe
întrebări deschise. Accentuăm integrarea europeană în jurul euro-landului sau
nu? Alegerile germane din septembrie 2013 sunt importante pentru viitorul
continentului.
2013 este un an de gândire din punct de vedere al instituţiilor europene,
pentru a pregăti „întâlnirea din 2014”, cel mai probabil după ce avem instalată
viitoarea Comisie Europeană. Următoarele alegeri britanice se vor organiza când
doreşte Partidul Conservator britanic, iar asta influenţează calendarul
dezvoltării instituţiilor europene. Noul Tratat cu Marea Britanie are o
implicaţie pentru celelalte ţări europene, în contextul în care liderii
britanici doresc renegocierea relaţiei cu Uniunea Europeană şi chiar o
retragere a regatului din blocul comunitar, decizie determinată evident de
majoritatea realizată într-un referendum.
În ecuaţia viitorului instituţiilor europene este foarte important ce fel
de personalitate îi va lua locul în 2014 lui Herman Van Rompuy la preşedinţia
Consiliului. Succesorul
poate să afecteze relaţia de putere dintre instituţiile europene. Viziunea
europeană trebuie să fie un obiectiv al ţărilor membre. În acest sens,
sunt foarte importante dezbaterile naţionale pe acest subiect, având în vedere
că realităţile actuale sunt naţionale (instituţii, afaceri). De fiecare dată
când s-a avansat în integrarea europeană a fost o ţintă clară, un perimetru
precis, mult mai uşor de vizualizat. Acum este ceva general, de genul „ajutor
pentru integrare”.
Din această cauză factorul politic are un avantaj mult mai mare comparativ
cu alte proiecte (ex. Piaţa unică, euro). La începutul acestui an
am lansat proiectul prin care încerc să animez o dezbatere româneasca despre
viitorul UE. Unde se plasează însă România în dezbaterea despre viitorul
instituţiilor europene şi al Uniunii Europene în general; Ce va însemna pentru
România, ca şi stat membru, un nou eventual nou Tratat al UE? România trebuie să aibă un profil articulat şi la nivelul UE, aşa cum are
deja la nivelul NATO.
Coerenţă, predictibilitate, de asta are nevoie România raportându-ne la
activitatea sa din Uniunea Europeană. Pentru atingerea acestor obiective e
nevoie de input academic, e vorba de a implica în timp stakeholderii români,
atât pe cei din ţară, dar şi pe cei din mediul capitalei Europei.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu