Am urmat un
exerciţiu de logică şi imaginaţie şi am construit un posibil tablou al
reprezentării politice la nivel europen, la sfarsitul anului 2014. Totodată, în
noul material publicat de Făclia,
lansam întrebarea inevitabilă – care sunt românii pe care vom putea conta în
noua structură?
Articolul
integral îl redau şi în continuare:
................
Deşi pare cu
rezonanţe româneşti, întrebarea încearcă sa ne proiecteze în peisajul european
din a doua parte a anului 2014. Calendarul următoarelor 15 luni este important
de urmărit. Pînă prin februarie 2014, partidele politice europene îşi vor
desemna candidaţii oficiali pentru poziţia de preşedinte al Comisiei Europene.
Tot la începutul anului viitor, la nivelul fiecărui partid naţional din cele 28
ţări europene se va stabili lista de candidaturi pentru alegerile din mai 2014.
Este foarte important de urmărit în special cine sînt şefii de listă la nivelul
fiecărei ţări şi partid.
După alegerile
europene se desemnează grupurile politice din Parlamentul European. Nu va
exista nici de data aceasta un grup care cîştigă majoritatea, ci probabil vor
exista o serie de cercuri concentrice ale managementului legislativ european. Se va forma din nou binomul grupurilor mari: Partidul Popular European şi
Partidul de Stînga. Acestea, împreună, avînd majoritatea, vor alege uşor
preşedintele Parlamentului European. Predicţia mea merge pînă acolo în a zice
că, avînd în vedere cine este liderul actual al Grupului Social şi Democrat din
Parlamentul European, austriacul Hannes SWOBODA va deveni preşedintele,
preluînd mandatul de la Martin Schulz. După doi ani şi jumătate, în ianuarie
2017, un lider de dreapta din Parlement va urma la preşedenţie, conform
înţelegerii prealabile.
Un alt cerc
politic la nivelul Uniunii Europene este cel al “partidelor europene”, adică se
va crea o centură de securitate pentru a izola partidele anti-europene sau cele
extremiste. Aici vorbim de o alinţă Stînga-Popular-Liberali-Verzi, în special.
Sperăm ca aceste grupuri să deţină cel puţin 80% de fotoliile din Parlament.
Miza de după
alegeri este enormă. Practic, în cîteva luni, se formează noul colegiu de
comisari europeni, se aleg preşedinţii de comisii din Parlamentul European şi
se numeşte noul preşedinte al Uniunii Europene.
E clar că
trebuie să organizăm România pentru următorul mandat al Parlamentului şi al
Comisiei Europene. Avem nevoie de o echipă capabilă care să pregătească încă de
acum răspunsuri la întrebări precum: Ce portofolii sînt cruciale pentru
România?, Unde este important să avem români în Cabinetele de Comisari? Avem
schimbări la vîrf şi în Parlamentul European, dar şi la nivelul Consiliului –
cu oportunităţi de a avea români în jurul noilor lideri? Cine sînt românii care
îndeplinesc condiţiile de eligibilitate pentru a lucra în aceste Cabinete?
Trebuie urmărit clar calendarul numirilor şi stabilit procedura de sprijin
acordat românilor cu şanse de inserţie.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu