marți, 29 octombrie 2013

Dan LUCA – articol în ziarul Argeşul – “Forţa eurosceptică”


Ȋn cea mai recentă corespondentă trimisă pentru cititorii ziarului Argeşul, descriam riscul ca mişcările eurosceptice să acapareze electoratul european înainte de europarlamentarele din 2014, cu exemple concrete din câteva state europoene.

Textul integral al articolului este reprodus în continuare:

...........

Pentru o dezbatere reală a proiectului european sunt necesare atât criticile constructive, cât şi ambiţiile bine argumentate. Nu putem vorbi de o dezbatere de calitate, fără existenţa opoziţiei, a provocărilor, a unor manifestări eurosceptice care să dea consistenţă. Pentru un curs firesc al dezbaterilor privind viitorul Uniunii Europene, spunea cineva foarte corect, nu e suficient monologul. Sunt state europene care se impun foarte bine în definirea proiectului european, a se vedea spre exemplu Marea Britanie, unde mişcările eurosceptice există. Însă când acestea depăşesc un anumit grad, apare un semnal de alarmă, care ne obligă la a reacţiona.

Negocierile pentru bugetul comunitar 2014-2020 şi reacţiile naţionale în urma măsurilor de austeritate adoptate au animat scena europeană pe parcursul anului 2013. Simultan, mai cu seamă în ţările mari, alegerile europene din mai 2014 par a se contura ca o luptă între tabere pro-europene sau eurosceptici.

În acest context, Graham Watson, liderul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), declara jurnaliştilor de la Bruxelles că euroscepticismul ar putea rupe echilibrul între Partidul Popular European (PPE) şi cel al Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) în cadrul Parlamentului European, condiţii în care acestea ar putea pierde majoritatea la viitoarele alegeri din 2014. Sugestia exprimată de liderul european era ca cele două partide să coopereze mai mult.

De exemplu, în Italia, Stânga a rămas majoritară în Senat după alegeri, deşi conform rezultatelor, este evidentă incertitudinea pe care o manifestă cetăţenii italieni în a-şi alege liderii. Fenomenul este întâlnit, de altfel, nu doar în acest caz – cetăţenii europeni, în general, manifestă o reticenţă faţă de oamenii politici şi modul de gestionare a măsurilor de austeritate, agravată de perioada lungă de criză.

Nici Germania, care nu a fost afectată semnificativ de măsurile de austeritate, nici de un grad foarte ridicat al şomajului, nu a scăpat de manifestările eurosceptice. Noul partid care se declară împotriva UE, pe fondul nemulţumirilor manifestate de cetăţeni vizavi de măsurile pentru redresarea euro, “Alternativa pentru Germania” îşi lansa ideologia, cu doar şase luni înainte de alegerile din septembrie.

Liderul controversat al Partidului Olandez pentru Libertate (PVV), Geert Wilders, a vizitat Europa în această toamnă, într-o încercare de a crea o nouă mişcare a partidelor de extremă-dreapta înainte de următoarele alegeri europene, programate în mai 2014. Wilders s-a întâlnit cu liderii Vlaams Belang din Belgia, Frontului Naţional (FN) din Franţa, Partidul Democrat suedez, Liga Nordului în Italia şi cu nou-formata grupare, Alternativa pentru Germania. Această încercare a partidelor naţionaliste de a-şi uni forţele din interiorul Parlamentului European, nu este singulară. Mai multe tentative similare au fost de scurtă durată, de exemplu, la sfârşitul anilor ’80 grupul european de dreapta, prezidat de către Jean-Marie Le Pen. Dorinţa olandezului este de a-i reuni pe cei care sunt “împotriva Uniunii Europene şi a imigrării în masă”, după cum declara, deşi PVV respingea până recent orice posibilă colaborare cu FN Le Pen sau Belang Vlaams.

Până acum, puţini au confirmat participarea la această nouă platformă politică, care îşi propune să creeze o coaliţie de mişcări eurosceptice, însă, fără îndoială, cu câteva luni înaintea euro-alegerilor, răspândirea euroscepticismului este o problemă reală pentru Europa.

Dan LUCA / Bruxelles

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu