Avem alegeri europene în jumatate
de an şi ar trebui sã dezbatem mai mult ce presupun aceste alegeri, pentru a le
întelege mai bine şi a vota in cunoştiinţã de cauzã. Discutând recent în ţarã cu studenţii pe acest subiect, am constatat cã
nu existã o informaţie practicã despre aceast important proces electoral. Cineva
chiar avansa idea cã este de fapt o înţelegere tacitã a unor persoane
interesate pentru a nu se decripta ce se voteazã şi cine sunt candidaţii. Totuşi,
nu cred cã avem aceastã situaţie.
Eu îmi fac însã
datoria în a informa cetãţenul român ce se întâmplã cu adevãrat. Pe 25 mai 2014
se organizeazã alegeri în România cu scopul de a alege cei 32 de eurodeputaţi
români. Ce se întâmplã însã pânã atunci? Juridic, cu cel puţin o lunã înainte
de aceastã datã, deci maxim pânã pe 25 aprilie 2014, partidele politice româneşti
trebuie sã depunã la Biroul Electoral Central lista oficialã. Aceastã listã conţine
32 de nume, într-o ordine foarte clarã. Pe 25 mai 2014 cetãţenii români vor
veni la vot şi vor alege lista preferatã. Nu existã vot uninominal la alegerile
europene. Practic este o alegere între listele naţionale, româneşti, propuse de
partidele politice din România. Asta înseamnã cã - sã dãm un exemplu - la sfârşitul zilei de 25
mai PSD-ul (care va participat singur la alegeri) va obţine 35% din voturi, va
avea 35% din cele 32 de locuri, deci 11 eurodeputaţi. Cine sunt aceştia? Primii
11 de pe lista PSD depusã la BEC cu o lunã înainte de alegeri.
Chiar dacã îţi
place în mod special un candidat şi vrei sã-l votezi, sã zicem pe cel de pe
locul 20, nu poţi sã-l ajuţi prea mult. Existã desigur cazul teoretic (dar
foarte puţin probabil) în care PSD-ul obţine 60% din voturi şi astfel 20 de
eurodeputaţi sunt alocaţi PSD-ului, deci şi cel de pe locul 20.
Avem practic o
situaţie în care conteazã foarte mult poziţionarea candidaţilor pe lista
oficialã. Cine decide aceastã ordine pe listã? Este conducerea naţionalã, în
relaţionare cu liderii locali ai partidului.
Am declarat public
de atâtea ori cã alegerile europene de anul viitor sunt cruciale pentru
viitorul Uniunii Europene. Criza pe care o trãim ne face sã fim mai pragmatici şi
sã calculãm cu exactitate ce soluţii avem. Judecat global avem doar o şansã, o
Uniunea Europeanã puternicã pentru a face faţã globalizãrii. Avem nevoie de o
Europã construitã instituţional cu cetãţenii sãi, iar implicarea în alegerile
europene este crucialã. Alegerile sunt de fapt “Jocurile Olimpice” pentru UE.
Putem sã ratãm acest moment? Fãrã sã surprindem putem afirma cã pentru a avea o
competiţie de succes, “urmãritã” de un publicul larg (cetaţeni care voteazã), e
nevoie de “atleţi capabili sã joace european” (candidaţii pe poziţii eligibile
pe listele electorale), dar şi de “antrenori cu ambiţie” (conducerile
partidelor politice).
Daca avem pe
primele 10 locuri (considerate elegibile) profile care inspirã comunicarea,
oameni care stãpânesc cu adevãrat problematica europeanã, dar cunosc perfect şi
interesele României, vom avea o şansã ca dezbaterea electoralã sã fie plinã de
sens. Dacã însã ne vom complace în a propune persoane care nu înţeleg
mecanismul comunitar, vom asista la o dezbatere seacã, plictisitoare, plinã de
slogane, ancorate de multe ori într-un naţionalism ascuns, în care vor pierde
cetãţenii, partidele politice şi cu siguranţã Parlamentul European.
Ce sugerez? Cred ca
e cazul sã vedem încã de acum cu ce propuneri vin partidele politice pentru a
pregãti România anului 2019, anul când România va prelua Presedenţia UE. Desigur
nu mai e timp acum pentru alegeri primare la nivel naţional, dar trebuie o
transparenţa a procedurilor de formare a listei electorale. Implicaţi cetãţenii
încã de acum în acestã procedurã! Trebuie sã comunicãm acum despre alegerile
europene, despre proceduri, despre posibili candidaţi.
Românul are dreptul
sã ştie cine va avea mandatul de reprezentare pentru urmãtorii 5 ani!
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu