Dan LUCA – articol în Jurnal de Dâmboviţa – “Poziționări înaintea alegerilor europene 2014”

Vineri, 8 noiembrie, Jurnal de Dâmboviţa publica un nou material din seria corespondenţelor de la Bruxelles. De această dată, subiectul abordat a fost cel al acţiunilor eurosceptice, din ce în ce mai prezente în spaţiul european, o reală ameninţare pentru viitorul Parlament European şi al Uniunii.

Redau în continuare articolul integral:

............

În luna aprilie, prezent la Strasbourg, premierul finlandez Jyrki Katainen pleda pentru noul concept de „integrare echitabilă”, care în opinia acestuia poate păstra siguranţa UE împotriva ameninţărilor naţionalismului şi populismului, care în ultima perioadă sunt din ce în ce mai răspândite. Mulţi deputaţi europeni au văzut discursul său ca un exerciţiu de manevre pentru unul dintre posturi de top ale UE, care vor fi puse la bătaie în 2014.

Conform declaraţiei sale, perioada petrecută ca student Erasmus la universitate în Marea Britanie a fost cea care i-a trezit sentimentul european şi atenţia pentru procesul integrării europene, atât de important pentru UE. Interesant este şi faptul că primulministru Katainen este singurul lider european care a beneficiat de acest program de mobilitate europeană.

În acest context, Graham Watson, liderul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), declara jurnaliştilor de la Bruxelles că euroscepticismul ar putea rupe echilibrul între Partidul Popular European (PPE) şi cel al Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) în cadrul Parlamentului European, condiţii în care acestea ar putea pierde majoritatea la viitoarele alegeri din 2014. Sugestia exprimată de liderul european era ca cele două partide să coopereze mai mult.

De exemplu, în Italia, Stânga a rămas majoritară în Senatul Italiei după alegeri, deşi conform rezultatelor, este evidentă incertitudinea pe care o manifestă cetăţenii italieni în a-şi alege liderii. Fenomenul este întâlnit de altfel nu doar în acest caz – cetăţenii europeni în general, manifestă o reticenţă faţă de oamenii politici, şi modul de gestionare a măsurilor de austeritate, agravată de perioada lungă de criză.

Nici Germania, care nu a fost afectată semnificativ de măsurile de austeritate, nici de un grad foarte ridicat al şomajului, nu a scăpat de manifestările eurosceptice. Noul partid care se declară împotriva UE, pe fondul nemulţumirilor manifestate de cetăţeni vis-a-vis de măsurile pentru redresarea euro, „Alternativa pentru Germania” îşi lansa ideologia, cu doar şase luni înainte de alegerile din septembrie.

Liderul controversat al Partidului Olandez pentru Libertate (PVV), Geert Wilders, a vizitat Europa în această toamnă, într-o încercare de a crea o nouă mişcare a partidelor de extremă-dreapta înainte de următoarele alegeri europene, programate să aibă loc în mai 2014. Wilders s-a întâlnit cu liderii Vlaams Belang din Belgia, Frontului Naţional (FN) din Franţa, Partidul Democrat suedez, Liga Nordului în Italia şi cu nou-formata grupare, Alternativa pentru Germania. Această încercare a partidelor naţionaliste de a-şi uni forţele din interiorul Parlamentului European nu este singulară.

Mai multe tentative similare au fost de scurtă durată, de exemplu, la sfârşitul anilor ‘80, grupul european de dreapta, prezidat de către Jean-Marie Le Pen. Dorinţa olandezului este de a-i reuni pe cei care sunt „împotriva Uniunii Europene şi a imigrării în masă”, după cum declara, deşi PVV respingea până recent orice posibilă colaborare cu FN Le Pen sau Belang Vlaams.

Dacă mergem în această direcţie, partidele anti-sistem vor profita enorm de alegerile europene de anul viitor. Întrun scenariu catastrofă, vom avea 25% din Parlamentul European de după mai 2014 dominat de eurodeputaţi care sunt împotriva UE, sunt pentru revenirea în matricele naţionale, fără nici o şansă de a menţine sistemul european.

Mai este încă timp pentru a schimba rezultatul alegerilor europene. Neimplicarea nu ajută, iar delăsarea lasă loc profitorilor. E timpul noilor oameni politici să iasă în faţă. E momentul ca partidele tradiţionale transnaţionale să îşi dea mâna pentru a discuta proiectul european. Un proiect european care are nevoie de transparenţă, simţ politic practic şi ambiţia unor lideri puternici de a avansa cu adevărat.

Dan LUCA / Bruxelles