Dan LUCA – articol în Făclia – “Care sînt subiectele europene în 2014?”

În cel mai recent articol publicat de ziarul clujean Făclia, am trecut în revistă principalele evenimente programate pentru 2014 pe agenda europeană, care vor culmina cu noile mandate ale viitorului Parlament European.

Redau în continuare materialul publicat luni, 30 decembrie:

...........

Ceea ce ar trebui să ne pună pe gînduri la început de an sînt părerile conform cărora, din cauza mişcărilor eurosceptice, s-ar putea ca 25% din Parlamentul European de după mai 2014 să fie dominat de eurodeputaţi care sînt împotriva UE.

Partidele populiste  cîştigă teren în mai multe state membre, de la Olanda şi Franţa, la Italia, Cehia, Marea Britanie. Din ce în ce mai mulţi tineri sînt tentaţi de votul alternativelor la sistemul politic actual. În acest context trebuie privită şi preocuparea din ce în ce mai puternică a Bruxelles-ului şi a liderilor europeni de a dedica summituri slujbelor pentru tineri.

Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, preconiza că viitoarele alegeri se vor dovedi “extrem de dificile”, dar “va exista în continuare o majoritate suficientă pentru apărarea cauzei europene, totuşi în circumstanţe mai dificile decît în trecut”, completa el.

Pe fondul creionării campaniilor pentru 2014, cu lideri declaraţi oficial în topul listelor marilor grupări politice europene (sau doar preconizaţi), poate mai mult decît oricînd, preocupările şi discursurile liderilor europeni se orientează spre probleme globale.

 

Din punct de vedere economic, pentru 2014, specialiştii anuntă creştere la nivelul UE, per ansamblu, şi o relativă menţinere a nivelului şomajului. În ceea ce priveşte marile dosare europene, dincolo de prioritatea dedicată tinerilor, salvării eurozonei, precum şi paşilor în zig-zag spre crearea zonei comune economice în plan transatlantic (zig -zagul fiind dat de scandalul “ascultării” partenerilor europeni), se remarcă interes spre sfera IT&C şi a agendei digitale. Au dat în clocot şi dezbaterile pentru deblocarea oportunităţilor industriale şi stabilirea unei strategii pentru dezvoltarea competitivităţii, cu mare accent pe politica energetică.

Pe aceleaşi dosare se întrezăresc interesante oportunităţi pentru România, poziţionată favorabil în contextul european, cel puţin teoretic, dar acestea ţin de capacitatea de negociere de care se va da dovadă.

Vor fi desemnaţi viitorii eurodeputaţi care să reprezinte interesele naţionale, iar noua structură a Comisiei Europene se va înşuruba undeva în toamna anului viitor. România va propune – prin Guvern – un candidat care va trebui să aibă şi aprobarea preşedintelui ţării şi care, după aceea, va trebui trecut prin malaxorul audierilor de la Parlamentul European.

S-a discutat mult pe subiectul “1 ianuarie 2014”, cînd românii şi bulgarii au acces liber pe piaţa muncii în întreaga Uniune Europeană. Aşa cum am spus şi cu alte ocazii, nu cred însă că acest lucru ar determina un exod al muncitorilor români spre anumite ţări europene. România are oameni muncitori, care sînt apreciaţi în ţările de inserţie, iar afirmaţiile dure la adresa lor, din partea unor lideri europeni, fie ei britanici sau olandezi, sînt mai degrabă jocuri de campanie.

Dan LUCA / Bruxelles