Dan LUCA – articol în ziarul Argeşul – “Migraţia forţei de muncă şi gândirea europeană”

În articolul publicat în această marţi de ziarul Argeşul am abordat subiectul migraţiei forţei de muncă, atât internă, cu exemple concrete între regiunile din România, dar m-am axat şi pe acest fenomen la nivel extern.

Redau în continuare materialul integral:

.............

Cu puţin înaintea deschiderii pieţei muncii pentru români în statele membre UE, odată cu începerea noului an, am considerat importantă explicarea fenomenului migraţiei şi mobilităţii forţei de muncă, în special din punct de vedere geografic. Migraţia a existat de la începuturile omenirii. Fenomenul a continuat în timp, însă în contextele istorice şi sociale ale vremii, a căpătat noi forme şi diferite grade de amploare.

În contextul globalizării, dar şi al avântului tehnologic, fenomenul migraţiei forţei de muncă s-a intensificat. În ceea ce priveşte mobilitatea geografică internă trebuie luate în considerare diferenţele regionale cauzate de dezvoltarea economică, precum şi de situaţia pieţei forţei de muncă. Apare astfel necesitatea de a compensa deficitul de forţă de muncă în anumite domenii ale pieţei locale şi regionale. După ultimul recensământ se constata că, de exemplu, în regiunea Nord-Vest, judeţul Satu Mare prezintă cel mai înalt nivel al migraţie interne, iar judeţul preferat de români pentru a se stabili este Clujul. La fel, analizele regionale evidenţiază un sold pozitiv al migraţiei spre judeţul Argeş şi, astfel, o rată mai scăzută a şomajului, comparativ cu celelalte judeţe din regiunea Sud Muntenia.

Pentru cetăţenii statelor membre UE, libera circulaţie a lucrătorilor a fost unul dintre primele drepturi recunoscute în spaţiul comunitar. Uniunea Europeană sprijină de mult timp cu succes mobilitatea în scop educaţional prin diverse programe şi iniţiative, dintre care cel mai cunoscut este programul Erasmus, însă încurajează prin măsurile adoptate şi alte forme de mobilitate profesională. Fenomenul migraţiei forţei de muncă a stimulat şi strategia adaptării sistemelor de securitate socială existente şi crearea unui sistem comunitar care să asigure protecţia socială a lucrătorilor migranţi. Extinderea spre Est a Uniunii Europene a generat în unele dintre vechile state membre o serie de temeri legate de migraţia excesivă a noilor veniţi. Per ansamblu, la nivelul UE, libera circulaţie a persoanelor trebuie văzută ca un mijloc de îmbunătăţire a pieţei forţei de muncă, atât în beneficiul populaţiei, a angajatorilor şi nu în ultimul rând a statelor membre, indiferent că este vorba de statul gazdă, care beneficiază de munca depusă de imigrant, cât şi statul de origine.

Este interesant faptul că trei din patru români cunosc personal pe cineva care este plecat să muncească în străinătate într-o ţară din UE. Merită subliniat că aproape 50% dintre aceştia sunt plecaţi de peste 5 ani. Cu această ocazie am insistat pe faptul că, fiind de 16 ani la Bruxelles, îi cunosc bine pe compatrioţii noştri care lucrează în Belgia în construcţii sau menaj, sau care sunt studenţi sau conduc firme de succes în UE. Sunt oameni extraordinari! Ei se implică activ în viaţa comunităţii din ţara de adopţie, creând adevărate punţi între România şi ţările unde muncesc şi trăiesc acum. E drept, din păcate încă există cazuri în care pe fondul stereotipiilor greşit perpetuate, cetăţenii anumitor ţări sunt consideraţi o ameninţare pentru ţara gazdă. Recent, în incinta Parlamentului European de la Bruxelles, am avut plăcerea să moderez conferinţa “Migraţia forţei de muncă”. Punctul de plecare a dezbaterii a fost un studiu realizat de Operations Research, care prezintă rezultatele unui sondaj de opinie privind migraţia forţei de muncă, cu accent asupra migraţiei românilor în Uniunea Europeană.

Majoritatea românilor aflaţi acum în ţară nu doresc să plece la muncă în străinătate în următoarele 6 luni – 86% dintre cei chestionaţi exprimă acest lucru. Acest studiu confirmă datele prezentate acum un an în urma sondajului realizat în rândul tinerilor români din diaspora, 69% dintre aceştia considerând că întoarcerea în România este o dorinţă şi o posibilitate reală.

Efectele migraţiei forţei de muncă sunt foarte complexe şi nu sunt în măsură să intru în foarte multe detalii şi cifre. Dar vreau să subliniez tocmai faptul că acest fenomen firesc produce avantaje, circulaţia forţei de muncă favorizând diseminarea cunoştinţelor tehnice şi a metodelor moderne de lucru între statele afectate.

Dan LUCA / Bruxelles