După cum scria Reuters,
sistemul de convingeri înrădăcinate în tratatele Uniunii Europene, este o
explicaţie a distanţei tot mai mari dintre elitele politice şi simplul
cetăţean, ceea ce ar putea afecta serios alegerile pentru Parlamentul European
din luna mai a anului viitor.
Deşi aceste
articole sunt considerate, în general, nişte adevăruri evidente de către instituţiile
europene, ele sunt adesea văzute de către alegătorii europeni mai degrabă drept
sursa nefericirii lor decât soluţia la aceasta. Criza şi efectele ei au intensificat manifestările populiştilor şi extremiştilor
la adresa.
Se fac acum
analogii cu “Consensul de la Washington”, care a predominat în anii “90, după
căderea comunismului, şi simplificat, a fost schiţat printr-o serie de
afirmaţii şi principii. Unele dintre aceste principii, cum ar fi comerţul
liber, se bucură de sprijin în cele mai multe dintre cele 28 de state UE, în
timp ce altele, cum ar fi creşterea imigrării sau reducerea protecţiei
lucrătorilor, nu sunt văzute cu ochi buni.
Deşi crezul
european este unul ferm post-naţional, bazat pe presupunerea că tot mai puţine
probleme pot fi rezolvate la nivel naţional, criticii susţin că se ţine prea
puţin cont de “învinşii” creaţi de politicile de piaţă liberă ale UE, precum şi
cercul mai larg de persoane care se tem că s-ar putea număra printre învinşi.
Eu am insistat că
fiind vorba de probleme care depăşesc ganiţele statelor naţionale, este nevoie
de solidaritate şi consens, în timp şi chiar de o guvernare supra-naţională:
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu