Dan LUCA – în direct de la Bruxelles la Radio Arthis

Pe 31 ianaurie 2014 am fost invitat în platoul Radio Arthis de la Bruxelles. Mã bucur foarte mult pentru lansarea acestui radio în limba românã, un adevarat suport pentru comunitatea românilor din Belgia.

În cadrul emisiunii am explicat de unde ideea de a scrie o carte în limba englezã despre Uniuneau Europeanã şi despre cum românii pot contribui cu adevãrat la proiectul european.

Referidu-ne la diaspora românescã am încercat sã identificãm împreunã care este proiectul României pentru românii din Belgia. Observãm treptat cã în Belgia creşte a doua generaţie de români, cea care este formatã din copiii românilor care au emigrat în anii ’90. De exemplu turcii şi marocanii sunt în Belgia la a treia generaţie, anul acesta sãrbãtorindu-se chiar 50 de ani de la Marea Emigrare Turcã şi Marocanã în Belgia.

Am subliniat din nou importanţa responsabilizãrii românilor din Diaspora, iar implicarea politicã poate sã fie o cale de a reusi mai bine ca şi comunitate.

Încã o data felicitãri Radio Arthis!

Dan LUCA / Bruxelles

Partidele europene îşi prezintã candidaţii

José Bové și Ska Keller vor conduce campania Partidului Verde European pentru alegerile europene în luna mai, după ce au câștigat “primarele on-line”.

"Sunt foarte fericit că voi conduce această campanie, pentru că nu merge bine în Europa", declara Bové. Sloganul partidului în campanie pune accent pe alternativele verzilor pentru Europa, iar Keller menționa că se va "pune șomajul în rândul tinerilor pe partea de sus a ordinea de zi", la fel ca "protejarea drepturile refugiaților și ale migranților".

În timp ce Keller este acum principalul candidat pentru campania europeană, Rebecca Harms s-ar putea să preia rolul principal în Germania.

Până în prezent, Martin Schulz, actualul președinte al Parlamentului European, a fost desemnat candidatul din partea PES, în cazul EPP partidul va decide cu privire la candidatul comun la 7 martie 2014, iar Guy Verhofstadt va conduce campania liberalilor.

Verzii nu au şanse reale de a ocupa o funcţie de top în cadru instituţiilor europene, președinția Comisiei Europene este de așteptat a fi obţinută de un politician socialist sau de centru-dreapta.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Jurnal de Dâmboviţa – “Investiţii în infrastructură pentru prosperitate economică”

Jurnal de Dâmboviţa publica recent un articolul în care am abordat subiectul infrastructurii româneşti, în contextul preocupărilor la nivel european de dezvoltare a coridoarelor principale şi a noului buget comunitar care alocă sume importante pentru acest sector. 

Redau în continuare textul materialului apărut vineri, 31 ianuarie:

................

Dacă la prima vedere am avea tendinţa să apreciem o infrastructură de invidiat ca fiind un etalon al ţărilor cu economie dezvoltată, realitatea este că asigurarea condiţiilor optime de transport este şi condiţia principală în atragerea investiţiilor. După ce am pierdut anii 1990, iar după 2000 ne-am mişcat cum am putut, acum nu mai este timp de pierdut dacă vrem să fructificăm oportunităţile economice ale deceniului.

Planul guvernamental recent anunţat ar trebui salutat. În primul rând, trebui să cheltuim eficient banii şi să absorbim cât mai mult din fondurile europene de profil. Totodată, trebuie să executăm masterplanul de transport, pentru a aduce investiţii stabile, pentru a oferi o dezvoltare predictibilă. În acelaşi timp, e necesar un echilibru între drumuri cu interes strategic pentru economie şi cele care favorizează dezvoltarea turismului.

Altfel, riscăm să fim defavorizaţi economic, pe fondul accesul dificil şi a drumurile de proastă calitate. În ceea ce priveşte priorităţile regionale, România are nevoie de o conexiune bună la drumurile vestice, dar în acelaşi timp de un drum de calitate spre Moldova şi un drum intern care să lege Nădlac de Constanţa. Raportat la Europa, „TEN-T” este cuvântul cheie.

Practic e vorba despre coridoarele europene, coloana vertebrală de transport a Europei. E important să fim bine conectaţi la această coloană, asta dacă nu vrem să ne fim doar o coastă de izbelişte. În fond, rolul TEN-T e tocmai promovarea creşterii economice şi competitivităţii, conectarea Estului cu Vestul.

Putem să facem dintr-un set de lucrări naţionale o adevărată reţea strategică europeană, pe 9 coridoare: două nord-sud, trei est-vest, patru diagonale. Aici sunt la bătaie fondurile de coeziune, pe care trebuie să le absorbim mai bine. Potrivit Comisiei Europene, finanţarea infrastructurii de transport se va tripla în perioada 2014-2020 până la 26 miliarde euro.

Este o oportunitate pe care România nu îşi poate permite să o scape, şi este important ca efortul să fie transpartinic, bazat pe viziune strategică în interes naţională şi nu pe tactica critică, de dragul oportunităţii politice. România este inclusă în două dintre cele nouă proiectele de infrastructură - coridoarele Rin-Dunăre şi Orient/Est-mediteranean.

Primul dintre aceste coridoare, Rin-Dunăre, va avea o axă principală formată din căile navigabile interioare Main şi Dunăre şi va lega regiunile centrale din jurul oraşelor Strasbourg şi Frankfurt, traversând sudul Germaniei spre Viena, Bratislava, Budapesta şi apoi Marea Neagră, de o ramura importantă ce porneşte de la Munchen spre Praga, Zilina, Kosice şi frontiera cu Ucraina.

Potrivit hărţii publicate de Comisia Europeană, coridorul va lega oraşele româneşti Timişoara, Arad, Braşov, Bucureşti, Craiova, Sulina şi Constanţa. Coridorul Orient/Est-mediteranean face legatura între Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră şi Mării Mediterane, optimizând utilizarea porturilor vizate şi a autostrăzilor maritime aferente.

În total în 2013 s-au deschis circulaţiei 108 km noi de autostradă, care se adaugă la cei 127 din 2012. Cu un procent de 50% finalizat din proiectul A4, asigurându-se legătura între autostrada existentă şi Portul Constanţa, un beneficiu pentru transportatori. Apropo de transportatori, aceştia, alături de reprezentanţii industriei am văzut că fac presiuni pentru orientarea spre anumite coridoare.

Importantă este dezbaterea în comun a tuturor factorilor implicaţi şi luarea celor mai bune decizii, consensul fiind în folosul ţării şi al cetăţeanului. În altă ordine de idei, dacă beneficiem cu adevărat de deblocarea Programului Operaţional Sectorial de Transport şi absorbim cât mai mulţi din banii europeni, românii vor avea drumurile mult aşteptate în următorii ani.

De asemenea, avem nevoie de proiecte mai puternice în regim de parteneriat public-privat, care să dezvolte exponenţial cei 632,8 km de autostrăzi, daţi în folosinţă din decembrie 2013 şi să contribuie la crearea de drumuri moderne pe noi trasee şi modernizarea celor de pe rutele deja existente.

Dan LUCA / Bruxelles

Davos şi alegerile europene

Prezent la reuniunea anuală de la Davos, Christophe de Margerie, directorul executiv al companiei petroliere franceze Total, a subliniat în ceea ce-l priveşte că, indiferent de rezultatul alegerilor europene, Europa trebuie să-şi schimbe propriul mod de percepţie. "Nu o luaţi ca pe o provocare, dar cred că Europa ar trebui reconsiderată ca ţară emergentă şi trebuie să se întoarcă la competitivitate", a subliniat francezul.

Axel Weber, preşedintele UBS şi fost preşedinte al Bundesbank, a apreciat drept un risc un posibil avans al euroscepticilor la alegerile europene, fapt care, în opinia sa, ar putea complica procesul politic în Uniune. ˝Gândiţi-vă cum a complicat Tea Party procesul guvernamental din Statele Unite˝, a menţionat el.

De asemenea poziţiile viitorilor lideri europeni în privinţa măsurilor de austeritate, combatereşea şomajului, şi multe alte măsuri, vor influenţa lumea afacerilor după mai 2014.

Dan LUCA / Bruxelles

Mesaj către tânărul european, în prag de alegeri europene

Dragă tinere,

Ai aflat probabil că în luna mai sunt alegeri europene. Răspunzi că asta este, şi nu e relevant pentru tine subiectul. Chiar alegerile din ţara ta le priveşti cu neîncredere, ce să mai vorbim de cele europene, departe de nevoile tale cotidiene.

Şi dacă tot vorbim de Europa sau Uniunea Europeană ce e de înţeles din asta, zici tu? S-a rezolvat acum vreo 50 de ani şi mai bine cu pacea pe continent, aşa ai învăţat din cărţile de istorie, iar acum ceva birocraţi la Bruxelles impun legi şi reguli ţărilor membre pentru anumite chestiuni tehnice care chiar că nu te interesează.

Dar să nu fim în totalitate negativi, ai auzit că anumite decizii de la Bruxelles au făcut ca preţul convorbirilor telefonice internaţionale să scadă mult, şi bine că s-a întâmplat aşa. Ai mai auzit iar de ceva burse europene, Erasmus parcã le zicea, prin care unii prieteni de-ai tăi studiază în alte ţări europene. Că şi-au făcut prieteni pe afară asta e bine, că poate acum reuşesc să găsească un job, e iar bine pentru ei. Dar parcă era doar pentru studenţi, deci iar nu vezi ce să faci tu cu chestia asta.

Nu vrei nimic special de la viaţă, dar parcă prea e complicat totul. E globalizare şi astea sunt consecinţele. E tehnologia care ne impinge să fim mai pragmatici, poate prea pragmatici, cu noi şi în relaţiile interumane. Şi nu ţi se pare că UE rezolvă ceva. Nu îţi dă nimeni stagii remunerate să te formezi, nu vrea nimeni să te angajeze că e criză. Încerci ceva afacere cu doi prieteni, dar parcă nu există bănci dispuse să îţi împrumute bani de un start-up. Şi te gândeşti să pleci în Statele Unite ale Americii că acolo ai auzit că se pot face mult mai multe chestii interesante. Idei sunt, dar cine să ţi le asculte.

Îţi place totuşi Europa şi parcă te simţi acasă aici, deci la bază nu e rea ideea cu Uniunea Europeană. Şi, dacă e să fi puţin filosof, încerci să vezi de ce nu te captează cu adevărat proiectul european. E complex şi fără cap şi coadă, deci cu siguranţă trebuie schimbat ceva.

Te simţi frustrat, pari mic şi neputincios, nimic nu poţi să schimbi. Un sistem în care tu, unul dintre cele 500 milioane de europeni, eşti pierdut fără speranţă. Iar pentru a nu cădea psihic, te izolezi în colţul tău refuzând interacţiunea cu mesaje la care nu le vezi utilitatea.

Şi nu eşti singurul tânăr sau tânără din Europa care gândeşte la fel!

Activiştii partidelor se vor activa din nou, ca de fiecare dată într-o confruntare electorală. Aceleaşi feţe, cu ceva nume noi poate, dacã ai noroc. Dar prea puţini de fapt cu un mesaj nou. Promisiuni, vorbe, chestii minore pe care nici ei nu le cred. Politica, asta e.

Dar nu vezi şi nu auzi ceva concret. Nu găseşti răspunsuri la întrebările tale. Te întrebi, încotro se îndreptã acest colos european? Nu înţelege nimeni că birocratizând proiectul uitãm chiar scopul în sine! Ți se pare cã nimeni nu vorbeşte cu oamenii simpli, să auda ce vor ei de fapt de la Europa.

Ridici vocea. “Trezirea, oameni buni! Vă rog coboraţi din elicopterele cunoaşterii până nu e târziu. Aveţi în mână un proiect cu potenţial fantastic şi vă bateţi joc de el”. Chiar crezi că se poate face ceva concret pentru tine, ca tânăr, mai mult decât trimiterea ta la un site web cu propagandă. Crezi cu adevărat că poti sã fi ajutat să ai un job şi să te integrezi plăcut în mediul în care trăieşti.

Le spui sã nu mai dea vina unii pe alţii. “Că nu e de competenţa Uniunii, că ţările membre decid, că acum nu ştiu ce partid e la putere în nu ştiu ce ţară, că priorităţile sunt altele”. Nu mai vrei scuze. Vrei lideri, nu propagandişti transformaţi în politicieni.

Da, le simţi frica de populiştii care vin cu mesaje anti-sistem şi care e posibil să le ia locul. “Dar cine, doamnelor şi domnilor, le-a dat acestor populişti ocazia să se ridice, îi întrebi?

Crezi ca Uniunea e scuturată din temelii, iar ei îşi pun ochelari de cal. Cã nu au curajul să se înhame la noul proiect european real. Nu vezi adevaraţii lideri naţionali şi europeni să iasă public, să se expună, să abordeze şi subiectele delicate, grele, ce vin din realitatea pe care o trăim cu toţii.

Şi atunci ei iţi cer votul în mai – şi strigi: “Faceţi-mã sã simt că votul meu contează!. Acum şi peste 5 ani! Intodeauna...”

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în ziarul Prahova – “Europa şi aventura de a găsi jobul potrivit”

Contextul actual de pe piaţa muncii impune nevoia unei mari flexibilităţi din partea candidaţilor. Trebuie înţelese avantajele erei globalizării, cu toate oportunităţile pe care le oferă. Despre acest subiect scriam în recentul material publicat de ziarul Prahova.

Găsiţi în continuare textul integral:

...........

În prezent, tinerii din Europa depun eforturi considerabile pentru găsirea unui loc de muncă sigur, adaptat studiilor efectuate. Este o adevărată aventură să te pregăteşti pentru o carieră de succes şi să îţi şi atingi ţelul, într-o lume marcată de un intens avânt tehnologic şi o piaţă a forţei de muncă extrem de dinamică. 

Cei mai mulţi acceptă compromisuri de joburi mai prost plătite, temporare, sau care nu au nimic de a face cu sectorul lor de expertiză. Această situaţie dificilă s-a agravat pe fondul crizei economice actuale, iar tinerii au devenit de cele mai multe ori cei dintâi în deciziile de a fi disponibilizaţi şi ultimii în cele de a fi angajaţi. Criza face ca mii de tineri să nu îşi găsească un loc de muncă şi câteva sute să fie mulţumiţi cu puţin, doar pentru că având în vedere situaţia existentă ar trebui să se considere „norocoşi˝. A avea un job este prioritatea tinerilor de acum, a-ţi plăcea jobul devine un lux pentru cei mai mulţi. Nu sunt totuşi de acord cu această abordare!

Într-o lume în care tehnologia are un loc educativ important, motivaţia este un ingredient indispensabil. Trebuie să înţelegem atât noi, cât şi copiii noştri, lumea în care trăim şi noile reguli care o definesc: schimbarea continuă, globalizarea, importanţa mai mare ca oricând a schimburilor interculturale - şi în context, a limbilor străine, mobilitatea muncii în plan global. Lumea nu stă să ne aştepte, se mişcă, având viteze diferite, după cum ne arată şi rezultatele globale în materie de educaţie. Europa a fost mult timp un lider în educaţie, dar sentimentul crescând în rândul tinerilor europeni e că nu mai fac mare lucru cu diploma lor, parcă nici masterul şi doctoratul nu mai au importanţa de pe vremuri. Acest lucru e generat de criza economică, dar criza nu poate fi învinovăţită de una singură. Adevărul e că nu mai există o corelaţie între educaţie şi piaţa forţei de muncă: ne pregătim pentru ceva şi piaţa vrea altceva. În această situaţie, cheia este flexibilitatea şi reorientarea în carieră, dacă domeniul ales iniţial nu mai are căutare.

O soluţie în acest sens e o politică de stagii în domeniul privat, cu condiţia să nu fie folosită abuziv ca mască pentru slujbe neplătite sau prost plătite. 

Instituţiile europene sunt preocupate de sprijinirea tinerilor în căutarea unui loc de muncă, mai ales că rata şomajului în rândul tinerilor este atât de ridicată. Prin adoptarea conceptului de „Garanţie pentru tineret˝, „statele membre ar trebui să se asigure că tinerii beneficiază de o ofertă de muncă de calitate, de un program de formare continuă, de o ofertă de ucenicie sau de un stagiu în termen de patru luni de la ieşirea din sistemul de învăţământ sau de la pierderea locului de muncă.”

În cadrul Consiliului European de la Bruxelles, liderii europeni au convenit ca mecanismele financiare existente la nivelul UE să fie mobilizate pentru o acţiune imediată în vederea stimulării ocupării tinerilor şi combaterea şomajului. În acest sens, la nivelul Uniunii, direcţionarea acestor instrumente trebuie realizată într-o manieră coordonată, în special către regiunile în care şomajul în rândul tinerilor se află la un nivel ridicat, dar şi pentru zonele care se confruntă cu o rată scăzută a ocupării în rândul tinerilor.

Şefii de stat şi de guvern au pus accent pe încurajarea IMM, ca motor de creare de locuri de muncă pentru tineri, au subliniat importanţa avansării finanţării (frontloading) şi a utilizării rapide a fondurilor puse la dispoziţie statelor membre. Au afirmat că soluţiile identificate trebuie să fie în primul rând implementabile. S-a accentuat importanţa Serviciilor Publice de Ocupare şi a creării unei reţele europene ale acestora.

România, ca stat european care se califică pentru „Garanţia pentru tineri“ cu trei regiuni de dezvoltare, din cele opt, va trebui să definească o strategie prin care să asigure pentru regiunile Centrul, Sud-Muntenia şi Sud-Est implementarea începând cu primele luni ale anului 2014 a unor scheme de tipul „Garanţia pentru tineri“.

Dan LUCA / Bruxelles

Solidaritatea europeanã pe lista de dorinţe a liderilor

Ziarul Financiar publica recent lista cu ceea ce îşi doresc liderii din ţările Uniunii Europene pentru anul 2014.

Astfel, Hollande a făcut apel la solidaritate. După ce cu ocazia anului nou s-a pus accentul pe chestiunile economice şi pe şomaj, în următoarele mesaje s-a dovedit preocuparea Franţei pentru europarlamentare, cu menţionarea ascensiunii în sondaje a partidului naţionalist Frontul Naţional, văzută ca o ameninţare la adresa solidarităţii naţionale.

O figura impunătoare în cadrul Uniunii Europene, cancelarul Germaniei Angela Merkel face de asemenea referire la „Dăruirea, devotamentul şi solidaritatea“ oame­nilor, subliniind că progresul Germaniei depinde de progresul continentului. Acelaşi “mesaj” s-a auzit şi în Italia, ţară a cărei mandat al Preşedenţiei UE va începe în a doua jumătate a acestui an, Napolitano reamintind valorile tradiţionale ale UE – pacea şi solidaritatea – precizând că sub preşedinţia Italiei, alături de alte state membre, ţara sa va face eforturi pentru a promova aceste valori într-o lume globalizată.

Preşedintelui ceh Milos Zeman consideră că Uniunea Europeană ar trebui să se focalizeze mai mult pe procesul integrării, în timp ce şeful Statului polonez, Bronislaw Komorowski a ţinut să sublinieze importanta fondurilor europene pentru dezvoltarea ţării, o oportunitate de care s-a profitat. În Spania, prin mesajul adresat cetăţenilor de sărbători, premierul Mariano Rajoy a reamintit că referendumul pentru independenţa Cataloniei e neconstituţional, şi că prin urmare nu poate avea loc.

Dacă preşedintele Slovaciei, Ivan Gasparovic a menţionat Uniunea Europeană foarte puţin în discursul său de Anul Nou, spunând doar că anul 2014 va marca aniversarea a 10 ani de când ţara sa a intrat în UE, premierul britanic David Cameron nu a menţionat deloc Bruxelles-ul în discursul său, optând pentru o abordare religioasă a cuvântării de Crăciun.

Mesajul preşedintelui Băsescu a pus mare accent pe Moldova, acesta subliniind că după aderarea României la UE următorul proiect important ar trebui să fie unirea cu Republica Moldova.

Solidaritatea fiind cu atât mai necesară, în momentele cruciale prin care Uniunea Europeană le traversează, am abordat în repetate rânduri acest subiect, în mesaje anterioare:

Putem vorbi de un “Consens de la Bruxelles”?

Mai credem în prosperitatea europeană ?

Dan LUCA / Bruxelles