Dan LUCA – articol în ziarul Făclia – “Infrastructura înainte de toate”

În noul articol pe care l-am pregătit pentru ziarul Făclia m-am oprit asupra problemei infrastructurii româneşti, totul în contextul tendinţei la nivel european, de reindustrializare, dezvoltare economică şi creştere a competitivităţii.

Materialul integral, apărut marţi 28 ianuarie, în găşiţi şi mai jos:

………..

Bruxelles-ul şi-a dat seama că nu mai poate rămîne la mîna serviciilor, în principal financiare, şi că o reindustrializare rapidă în statele membre este imperativă pentru redresarea economică şi crearea locurilor de muncă menite să diminueze rata alarmantă a şomajului. Apropo de reindustrializare, acest proces nu este realizabil fără o infrastructură adecvată. După ce am  pierdut ca români anii 1990 – în timp ce colegii de Vişegrad Plus i-au fructificat – iar în anii 2000  ne-am mişcat cum am putut, acum nu mai este timp de pierdut dacă vrem să nu  pierdem oportunităţile economice ale deceniului. Riscăm să fim frînaţi economic, căci accesul dificil şi drumurile de proastă calitate nu ajută deloc procesul investiţional.

Am văzut că transportatorii şi reprezentanţii din industrie fac presiuni pentru orientarea extinderii pe anumite coridoare. În ceea ce priveşte priorităţile regionale, ca ardelean, îmi doresc o Transilvanie bine conectată la drumurile vestice, dar în acelaşi timp îmi doresc un drum bun  spre Moldova şi un drum de calitate (pe care transportul să meargă între Nădlac şi  Constanţa), care să lege Nădlac de Constanţa.  “TEN-T” este cuvîntul cheie, raportat la Europa. Practic e vorba de coridoarele  europene, coloana vertebrală de transport a Europei.

E important să fim bine  conectaţi la această coloană, asta dacă nu vrem să  fim doar o coastă de izbelişte. În fond, rolul TEN-T e tocmai promovarea creşterii economice şi competitivităţii,  conectarea Estului cu Vestul, să facem dintr-un set de lucrări naţionale o adevărată  reţea strategică europeană, pe 9 coridoare: două nord-sud, trei est-vest, patru  diagonale. Aici sînt la bătaie fondurile de coeziune, pe care trebuie să le absorbim  mai bine.

Potrivit Comisiei Europene, finanţarea infrastructurii de transport se va tripla în  perioada 2014-2020 pînă la 26 miliarde euro. Este o oportunitate pe care România  nu îşi poate permite să o scape şi este important ca efortul să fie transpartinic,  bazat pe viziune strategică în interes naţional şi nu pe tactica critică, de dragul  oportunităţii politice.

Importantă este dezbaterea în comun a tuturor factorilor implicaţi şi luarea celor mai bune decizii, consensul fiind în folosul naţional. De altfel, dacă beneficiem cu adevărat de deblocarea Programului Operaţional Sectorial de Transport şi absorbim cît mai mulţi din banii europeni, românii vor avea drumurile mult aşteptate în următorii ani.

Nu cred că cei 632,8 km de autostrăzi, practicabili din decembrie 2013, sînt suficienţi pentru o Românie europeană, dar încep şi la noi să se mişte lucrurile în sensul impus de contextul actual. Cu un procent de 50% finalizat din proiectul A4, asigurîndu-se legătura între autostrada existentă şi Portul Constanţa, există un beneficiu pentru transportatori, dar nu numai.

Dan LUCA / Bruxelles