Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar – “Comunicarea sustenabilă a României cu instituţiile UE”

În noul material apărut în Ziarul Financiar, joi, 9 ianuarie, am insistat pe rolul tuturor factorilor naţionali implicaţi în procesul de comunicare cu instituţiile europene, pentru a produce la Bruxelles reacţii predictibile, demne de un stat membru al Uniunii Europene.

Redau în continuare articolul integral:

………

Comunicarea sustenabilă a unei ţări membre a Uniunii Europene cu instituţiile europene trebuie să fie o prioritate pe agenda oricărei capitale europene. România a făcut progrese în ultimii ani, dar mai are încă de parcurs câţiva paşi pentru sustenabilitate. Ce e necesar în acest sens? Care e rolul instituţiilor naţionale, al aleşilor europeni, al media europene şi naţionale? La aceste întrebări încercăm să răspundem în prezentul articol.

În primul rând, e nevoie de acţiune individuală eficientă, iar în al doilea rând e nevoie de echipă şi de optima circulaţie, cu bună credinţă, a informaţiei cu privire la aspectele europene. Mai precis, fiecare actor român în relaţia cu UE trebuie să îşi eficientizeze activitatea şi să comunice mai bine cu ceilalţi actori, dincolo de orice bariere inter-instituţionale sau politice; în fond, e vorba de un imperativ ce ţine de interesul naţional.

Un rol aparte îl are cooperarea dintre instituţiile naţionale, fie ele permanent reprezentate la Bruxelles sau doar venite "în delegaţie" şi Parlamentul European respectiv Comisia Europeană. În Parlamentul European şi Comisia Europeană sunt români cheie, precum europarlamentarii şi comisarul european, şi echipele lor; de asemenea, câteva sute de români lucrează în direcţii generale ale Comisiei, iar câteva zeci în cadrul secretariatului general al Parlamentului European şi al Consiliului UE. Facilitarea şi îmbunătăţirea comunicării între toate aceste luminiţe de cunoaştere şi influenţa în materie de afaceri europene, face ca lumina acţiunii naţionale să fie mult mai puternică: în fond, una e să ne plimbăm cu mai multe lanterne, alta să aprindem un far.

De asemenea, pentru a nu fi puşi periodic în defensivă cu dosare precum Schengen sau MCV, e important să dăm măsură valorii interacţiunii româneşti cu instituţiile UE. Am avut un avânt iniţial cu dosare precum cele legate de Marea Neagră şi Dunăre, dar a sosit momentul ca România să fie continuu şi predictibil producătoare de propuneri europene de calitate, fie singură, fie în echipă: să nu uităm ce face Polonia în materie de Parteneriat Estic alături de Suedia. În acest context, nu trebuie omis rolul jucat de consolidarea prieteniilor personale şi naţionale: Miniştrii precum Sikorski fac echipă în propuneri cu omologi precum Carl Bildt şi alţii.

Nu în ultimul rând, trebuie să ne “localizăm” în perioada în care trăim, marcată de criza eurozonei, consolidarea bugetară, şi dezbatarea inevitabilă privind viitorul - federal sau nu - al Europei. Autorităţile române îşi pot exprima opinia prin editoriale în presa vest europeană sau prin cea naţională, mesajul lor public denotând şi o influenţă mai mare cu privire la dezbaterile la care asistăm: modelul tăcut şi puternic nu ajută mereu. Suntem încă la începutul jocului european, e bine să fim ambiţioşi, au trecut 7 ani, căci cine cere mai mult de la sine şi de la alţii are şansa să primească mai mult. Dacă ne maximizăm punctele puternice - precum creşterea economică, şi le minimizăm pe cele negative, avem şansa să reusim, depinde de noi!

Dan LUCA / Bruxelles