Dan LUCA – interviu în Făclia – “La Bruxelles este nevoie de români care stăpînesc cu adevărat problematica europeană, dar care cunosc perfect şi interesele României”

În ediţia de luni, 13 ianuarie, puteţi citi un nou interviu realizat de ziarul Făclia, în care am vorbit despre cum poate să fie îmbunătăţită imaginea României în exterior, totul în contextul viitoarelor alegeri europarlamentare.

Redau şi în continuare acest material:

..........

Făclia: Locuiţi de 17 ani în capitala Europei. Cum puteţi comenta de la Bruxelles performantele Romaniei de după aderarea la UE?

Dan LUCA: Personal susţin că, dacă e să mă refer strict la ce se întîmplă la Bruxelles, performanţele României în Uniunea Europeană au fost perturbate de prelungirea restricţiilor tranzitorii impuse de Belgia cetăţenilor români pentru 7 ani. Românii au pregătirea necesară pentru a lucra în sectorul privat al afacerilor europene şi, chiar în ciuda restricţiilor impuse, aproximativ 500 dintre compatrioţi desfăşoară deja o astfel de activitate în companii multinaţionale, federaţii, asociaţii, media, companii de lobby şi think tank-uri. Majoritatea însă au fost umiliţi în faţa colegilor, avînd în fiecare an de întocmit un dosar pentru a-l prezenta autorităţilor belgiene în speranţa obţinerii permisului de muncă pentru anul respectiv. Creşterea numărului de români care muncesc în Bruxelles-ul european ar fi utilă, deoarece interesele României ar fi mai bine reprezentate. În Bruxelles sînt peste 3.000 de federaţii industriale europene care îşi promovează interesele. Sînt peste 100 de evenimente pe zi. Acolo se fac şi se desfac alianţe, coaliţii. Ar fi foarte bine dacă România ar fi mai bine reprezentată, să fie o prezenţă activă. Cred că totodată ar trebui să crească numărul românilor care activează în mediul privat.

Făclia: Cum poate să fie, concret, mai prezentă România la Bruxelles, în susţinerea intereselor?

Dan LUCA: Comunicarea sustenabilă a unei ţări membre a Uniunii Europene cu instituţiile europene trebuie să fie o prioritate pe agenda oricărei capitale europene, indiferent de dosarele pe care joacă. România a făcut progrese în ultimii ani, dar mai are încă de parcurs cîţiva paşi pentru sustenabilitate. Iar aici, un rol aparte îl are cooperarea dintre instituţiile naţionale, fie ele permanent reprezentate la Bruxelles sau doar venite “în delegaţie” şi Parlamentul European, respectiv Comisia Europeană. În Parlamentul European şi Comisia Europeană sînt români cheie, precum europarlamentarii şi comisarul european, şi echipele lor; de asemenea, cîteva sute de români lucrează în direcţii generale ale Comisiei, iar cîteva zeci în cadrul secretariatului general al Parlamentului European şi al Consiliului UE. Facilitarea şi îmbunătăţirea comunicării între toate aceste “terminale” va avea în final efectul scontat în influenţa în materie de afaceri europene.

Făclia: Care ar trebui să fie priorităţile de urmat pentru perioada următoare pentru România, după părerea dumneavoastră?

Dan LUCA: În pregătirea Preşedinţiei UE a României – 2019, dar nu numai, trebuie să ne reorientăm şi spre alte dosare majore. Putem să fim un jucător puternic în regiune, cel puţin în domeniul energetic. Am avut un avînt iniţial cu dosare precum cele legate de Marea Neagră şi Dunăre, dar a sosit momentul ca România să fie continuu şi predictibil producătoare de propuneri europene de calitate, fie singură, fie în echipă: să nu uităm ce face Polonia în materie de Parteneriat Estic alături de Suedia.

Făclia: Ne despart doar cîteva luni de alegerile pentru Parlamentul European. Cum ar trebui explicat cetăţenilor impactul real al rezultatului acestora?

Dan LUCA: Cred că nu este rău să explicăm românilor ce se întîmplă pînă pe data de 25 mai 2014 din punct de vedere al alegerilor europene. Juridic, cu cel puţin o lună înainte de această dată, deci maxim pînă pe 25 aprilie 2014, partidele politice româneşti trebuie să depună la Biroul Electoral Central lista oficială. Această listă conţine 32 de nume, într-o ordine foarte clară. Pe 25 mai 2014 cetăţenii români vor veni la vot şi vor alege lista preferată. Nu există vot uninominal la alegerile europene. Practic este o alegere între listele naţionale, româneşti, propuse de partidele politice din România. Asta înseamnă că -  să dăm un exemplu – la sfîrşitul zilei de 25 mai PSD-ul (care va participa singur la alegeri) va obţine 35% din voturi, va avea 35% din cele 32 de locuri, deci 11 eurodeputaţi. Cine sînt aceştia? Primii 11 de pe lista PSD depusă la BEC cu o lună înainte de alegeri. Avem practic o situaţie în care contează foarte mult poziţionarea candidaţilor pe lista oficială. Cine decide această ordine pe listă? Conducerea naţională, în relaţionare cu liderii locali ai partidului. Cred mult în campania electorală şi dezbaterile deschise despre profilele candidaţilor. Dar depinde enorm de ce fel de campanie avem în România în funcţie de numele candidaţilor. Dacă avem pe primele 10 locuri (considerate eligibile) profile care inspiră comunicarea, oameni care stăpînesc cu adevărat problematica europeană, dar cunosc perfect şi interesele României, vom avea o şansă ca dezbaterea electorală să fie plină de sens.

Dan LUCA / Bruxelles