Vineri 28
februarie, Jurnal
de Dâmboviţa publica un nou editorial pe care l-am pregătit pentru
cititorii dâmboviteni, pornind de la convingerea că diaspora românească, poate
ajuta România prin implicare politică.
Redau în
continuare articolul integral:
............
Trăiesc în
afara teritoriului statului român, dar sunt român. Din România însă nu a
dispărut încă mentalitatea „salam cu soia”, sau cel puţin nu de peste tot:
„românii din străinătate sunt laşi că au plecat şi drept urmare nu au nici un
drept să se implice la nivel intern”, „românii din străinătate ar trebui să fie
mulţumiţi că le e bine acolo unde sunt”. Chiar aşa?
Deşi fac parte
dintr-o diasporă mai specială – cea a românilor inseraţi în structura unică a
capitalei comunitare – îi cunosc bine în Belgia pe compatrioţii noştri care
lucrează în construcţii sau menaj. Sunt oameni extraordinari, poate mai români
ca mulţi care se bat cu pumnul în piept în ţară că sunt români. Aceştia sunt
însă prea puţin conectaţi la dezvoltările din România, iar greşeala nu este
doar a lor.
România are
nevoie de toţi românii. Dacă unii dintre noi am ales drumul Diasporei, asta nu
înseamnă că nu mai suntem români sau că nu ne mai pasă de România, ci
dimpotrivă. Din fericire însă, sunt şi percepţii pozitive, deschise
spre o politică de integrare socială a românilor din diasporă. Cea mai
importantă susţinere vine din partea oamenilor de rând, cei care au nevoie de o
asemenea politică şi de răspunsuri concrete.
Aflaţi la
Bruxelles de ceva vreme, capitala ne-a găzduit tocmai în mijlocul comunităţii
muncitorilor în construcţii şi al celor care cresc copii şi îngrijesc casele
celor din Bruxelles. Viaţa lor nu a fost uşoară nici o clipă, iar deschiderea
graniţelor în anul 2007 nu a constituit o rezolvare automată a problemelor lor.
Muncitorii în construcţii care au devenit liber-profesionişti se izbesc de o
multitudine de neclarităţi privind accesul la pensii, chestiunile de natură
fiscală, reunirea familiei.
Copiii lor nu
cunosc procedura de echivalare a diplomelor, posibilitatea continuării
studiilor, nu ştiu că piaţa muncii le poate oferi stagii de pregătire extrem de
valoroase, cu sau fără plată, se limitează de multe ori în a rămâne deschişi
locurilor de muncă pentru care nu este nevoie de o pregătire intelectuală
asiduă; mamele lor, cu ani grei de şcoală şi diplome în economie, încă
dichisesc casele străinilor fără să-şi cunoască oportunităţile în Diaspora.
Trebuie să
vedem care sunt oportunităţile reale, mai ales acum, după deschiderea pieţei
muncii. Doresc să accentuez aici şi a românilor plecaţi importanţa implicării
în politica românească şi în crearea imaginii de ţară. Românii din Diaspora
trebuie să aibă o voce politică în România. Trebuie să recunoaştem că migraţia
are un rol pozitiv pentru ţările europene adoptive. Milioanele de români care
lucrează în străinătate au trimis şi trimit încă în ţară bani, dar contribuie
în acelaşi timp şi la dezvoltarea economiilor în ţările în care lucrează.
Dacă forţez
puţin comparaţia, cred că românii se găsesc pe un fel de panglică Möbius,
concept matematic în care există aparent două părţi (în cazul nostru românii
din România şi românii din afară), dar în realitate panglica nu are decât o
faţă (românii în general). E puţin abstract, dar îmi place conceptul. Să nu
uităm, românii plecaţi au capacitatea de a ajuta ţara de origine, aşa cum au
făcut-o la începutul secolului al XX-lea, când Diaspora românească a jucat un
rol crucial în crearea Statului român modern.
Nu este
interesul Diasporei româneşti în a blama guvernările din România. Din afara
României se doreşte o implicare şi o responsabilizare în dosarele în care poate
să se aducă valoarea adăugată. Politica europeană a României are nevoie de
românii din afara României. Se pot consolida adevărate Consilii Consultative
ale Diasporei, cu o presă care să deservească comunităţile româneşti.
Contribuţiile se vor simţi treptat, atât în îmbunătăţirea imaginii României,
cât şi în dezvoltarea turismului şi infrastructurii din ţara noastră.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu