În ediţia de luni,
3 februarie, a ziarului Făclia
aţi putut citi noul material pe care l-am realizat, de această dată pe tema
turismului românesc, cu un caz concret, cel clujean.
Redau şi în
continuare acest material, integral:
...............
Alături de energie şi IT, turismul este unul din domeniile în care
România are mult potenţial de a se afirma la nivel european şi nu numai. M-am
bucurat mult cînd, în toamna trecută, am văzut Clujul pe prima poziţie a
topului european al celor mai primitoare oraşe. Este un punct în plus pentru
proiectul mai amplu – 2021 – Clujul Capitală Culturală Europeană. Faptul că,
prin ceea ce au simţit turiştii străini în timpul vizitei în România, Clujul a
reuşit să depăşească Atena sau Copenhaga, este o mare realizare. Confrom
studiilor în domeniu, oraşul este vizitat anual de peste 15.000 de turişti
străini. Recent am avut plăcerea să pot prezenta viziunea mea privind
variantele prin care Clujul se poate pregăti pentru anul 2015, cînd va avea
calitatea de Capitală Europeană a Tineretului.
Cei 100 de clujeni la Bruxelles şi alţi 500 din capitala Europei, care
au trecut prin şcolile clujene, trebuie angrenaţi în acest proces de dezvoltare
a oraşului. Trebuie profitat de ei, sînt oameni care vor să dea ceva Clujului,
iar pentru asta trebuie creată o punte de legătură Cluj-Bruxelles! Chiar
propuneam să avem două evenimente în toamna lui 2014: invitatea clujenilor din
Bruxelles la o întîlnire cu Consiliul Local Cluj-Napoca şi apoi o discuţie la
Bruxelles prin deplasarea unor consilieri locali în capitala Europei.
Acum cîţiva ani am fost în Turcia şi am rămas plăcut surprins de
calitatea serviciilor şi de preţul incredibil al pachetului turistic. Succesul
constă şi în implicarea diasporei din Europa în popularizarea ofertelor.
Concret, un turc stă în Germania sau Franţa din octombrie pînă în martie.
Lucrează pentru o companie de turism din acea ţară şi promovează ofertele
pentru sezonul care urmează. În martie el se întoarce cu primii clienţi în
Turcia şi lucrează ca şi chelner, recepţioner sau chiar manager. Încă nu observ
o astfel de abordare în România. Normal că noi găsim scuze, că sezonul nu e aşa
de lung, că infrastructura de la noi e la pămînt. Problema cu sezonul lung e puţin relativă. Cine vine în România nu doreşte
numai să stea la soare pe temperaturi de 35 de grade, ci vrea să descopere
România. Nu doar că asta ne dorim, dar chiar acesta este şi atuul nostru.
Turiştii au ce vedea!
Ar trebui
activate parteneriatele externe. Clujul are anumite înfrăţiri cu oraşe din
lume. Propun ca fiecare parteneriat să fie în responsabilitatea unui consilier
local desemnat public, iar acesta va prezenta trimestrial rezultate palpabile.
Nu în ultimul
rînd, trebuie văzut cum împachetăm “Clujul turtistic”. Clujul, ca oraş, nu are
porten?ial ca un turist să vină să stea o săptămînă, ci trebuie să facem
pachetul de 2 zile. Apropo de ceea ce facem cu un turist de la aeroport, timp
de 48 de ore în oraş: acum cîţiva ani sugeram acel pachet turistic de 500 de
euro pentru două persoane, care să includă transport, cazare şi poate cu o bună
strategie vom reuşi să deblocăm şi anumite fonduri europene pe această
direcţie.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu