luni, 31 martie 2014

Cehia evolueazã european

Oficialii cehi declarau recent că pentru o mai bună integrare europeană doresc să se alăture celor 25 de state membre UE, semnatare ale Tratatului Fiscal, cu care în 2012 nu au fost de acord. Totuşi, Parlamentul ceh trebuie să aprobe decizia primului ministru de a semna Tratatul.

Doar Marea Britanie şi nou-intrata Croaţie ar rămâne astfel “pe dinafară”, ceea ce ar evidenţia şi mai profund atitutinea insulară britanică.

Dan LUCA / Bruxelles

duminică, 30 martie 2014

Mark Zuckerberg si tehnologiile de virtualizare


Tehnologia actuală, accesibilă pe scară largă, face ca tot mai multe dintre aplicaţiile de care beneficiau până nu demult eroii filmelor SF, să fie acum la îndemâna publicului pasionat.

“Mai avem multe de făcut pentru telefoanele mobile, dar în acest moment am putea să ne concentrăm asupra platformelor de viitor, capabile să facă experienţele personale mai utile şi mai distractive. Cel mai incredibil lucru în ce priveşte tehnologiile (de virtualizare) este că te poţi simţi prezent într-un alt loc, alături de alte persoane", spune Mark Zuckerberg, fondator al Facebook, apropo de intenţia de achiziţie a companiei Oculus VR, subliniind că "misiunea Oculus VR este de a te face să trăieşti imposibilul".

Despre cum se reflectă inovaţiile tehnologice în viaţa noastră de zi cu zi am scris mult în mesajele postate pe blog:




Dan LUCA / Bruxelles

sâmbătă, 29 martie 2014

Social-democrații germani impun dubla cetãţenie


În Germania, una dintre condițiile SPD pentru a accepta să intre într-un Guvern de coaliție cu conservatorii a fost stabilită zilele trecute – “copiii străinilor din afara Uniunii Europene, dar născuți în Germania, pot obține cetățenia germană, în plus față de cea a părinților, dacă au trăit opt ani în Germania, dacă au mers la școală timp de șase ani în țară sau dacă pot face dovada unei calificări profesionale sau a unei diplome universitare obținute în Germania”, după cum scria Agerpres.

Conservatorii cancelarului Angela Merkel (CDU/CSU) și partenerii lor social-democrații germani (SPD) au traversat prima sută de zile de coaliţie, având pe agendă mai multe măsuri la care e nevoie de compromis, printre care şi cele legate de salariul minim, vârsta de pensionare, dar şi chestiuni externe ce privesc Uniunea Europeană.

Dan LUCA / Bruxelles

vineri, 28 martie 2014

Situaţia tinerilor europeni

Recent au fost publicate cifre cu privire la situația socială a tinerilor din Europa. Studiul arată "tendințe îngrijorătoare" cu privire la faptul că un număr tot mai mare de tineri continuă să trăiască la domiciliu, împreună cu părinţii, cu implicații serioase pentru independența lor. Trendul se manifestă aproape în toate țările europene, inclusiv în cazul Danemarcei şi a Austriei.

Rezultatele înregistrate la acest capitol, combinate cu procentul de 23%, cifra oficială a șomajului în rândul tinerilor din UE - 55% în Grecia, 53% în Spania, sunt cu atât mai îngrijorătoare.  

Sindicatele europene au prezentat recent Comisiei Europeane starea socială din Europa, subliniind că tinerii sunt în continuare categoria de populaţie cel mai grav afectate. Totuşi, generaţia tânără "nu este o generație pierdută", spunea Anna Ludwinek, reprezentant al Eurofound. "Mulți tineri nu se simt de fapt excluşi, dar simt că viața a devenit foarte complicată, că valoarea lor nu este recunoscută, că ei nu pot găsi un loc de muncă de calitate. (...) Ei vor o schimbare și vor să se simtă apreciați", explica aceasta.  

Acum că alegerile europene sunt atât de apropie, rapoarte de măsurare a impactului social al crizei economice din UE sunt tot mai abundente. Despre situaţia tinerilor am scris şi eu recent.
                                              
Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Jurnal de Dâmboviţa – “Bruxelles-ul și aroma ciocolatei belgiene”

Vorbim de Bruxelles în special ca fiind pol legislativ şi oraşul instituţiilor europene, însă uităm adesea că este în acelaşi timp capitala Belgiei şi o interesantă destinaţie turistică.

Vă recomand editorialul publicat pe această temă de Jurnal de Dâmboviţa, vineri, 28 martie:

…………..

Vorbim de Bruxelles ca fiind capitala Uniunii Europene, dar de multe ori uităm că întâi de toate este capitala Belgiei, un oraş care are multe de oferit şi pe plan turistic, fiind totodată şi reşedinţa familiei Regale belgiene. Ar fi interesant de văzut cum autorităţile bruxelleze au ştiut să profite de poziţia de capitală a Europei, reuşind să promoveze şi valorile proprii.

Pe lângă sediile instituţiilor europene şi ale grupurilor de interese europene, aici poţi vizita o serie de muzee cu piese valoroase: Muzeul jucăriilor, Muzeul Regal de Arte Frumoase, Muzeul Filmului, pieţe şi parcuri, poţi admira arhitectura, te poţi relaxa într-o cafenea boemă sau pe o terasă degustând unul dintre sutele de feluri de bere tradiţională. După o astfel de vizită, Bruxelles-ul nu va mai părea la fel de sobru.

Şi dacă vrei să ştii mai multe despre Europa, chiar dacă nu este ziua porţilor deschise, Serviciul de vizite al Comisiei va îmbunătăţi cunoştinţele turiştilor despre Uniune. Organizate la Centrul pentru vizitatori situat în apropiere, aceste prezentări au o durată de 90 de minute şi sunt urmate de o sesiune de întrebări şi răspunsuri.

Comisia Europeană nu este singura instituţie UE care se poate vizita. Consiliul UE oferă conferinţe de informare, iar Parlamentul European găzduieşte vizite individuale sau pentru grupuri organizate. Se poate asista la o sesiune plenară sau la un eveniment public, participarea fiind gratuită.

Îmi amintesc cu multă nostalgie de prima experienţă pe care am avut-o cu sistemul comunitar în vara lui 1996, fiind membru activ al Asociaţiei Studenţilor Europeni, prin intermediul căreia reuşisem să efectuez un stagiu de o lună în Parlamentul European de la Bruxelles. Clădirea actuală, de pe rue Wiertz (Spinelli) era doar în şantier, fiind dată în folosinţă cam prin 1998. Şi ce drum era atunci până în capitala comunitară!

Nici vorbă de avion, trenul era rege în acea perioadă. Înarmat cu un bilet de o lună, Interel, am pornit pe calea Europei, iar după vreo 5 trenuri schimbate şi 24 de ore eram în Bruxelles, evident după obţinerea vizei. Descopeream atunci Uniunea Europeană de la kilometrul zero, într-un Bruxelles care te cucereşte fără să îţi dai seama de ce.

Şi nu vă închipuiţi că cele 21 de zile de ploaie au fost plăcute, dar tot acel sistem clădit în jurul simbolului european e copleşitor, îţi dă forţa de a continua. Bruxelles-ul, o capitală a contrastelor, este extrem de animat, mai ales în perioadele de vacanţă când, pe străzi, în localuri şi magazine, întâlneşti turişti din toate colţurile lumii.

Localurile oferă posibilităţi variate de alegere, din diferite culturi gastronomice, de la fructele de mare specifice întregii ţări, la bucătărie grecească, italiană, chinezească, turcească sau marocană. Muzica străzilor sau a pub-urilor îţi va aminti şi ea că te afli într-un oraş unde poţi regăsi unul dintre cele mai mari mozaicuri culturale.

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 27 martie 2014

UE pare departe chiar şi de la Bruxelles


Ca în fiecare an, astăzi am ţinut cursul “EU public relator” masteranzilor de la HUB, care face acum parte din KULeuven.

Studenţii au fost doar flamanzi (belgieni), deşi masterul pe care îl urmează este axat pe interculturalitate. Şi de data aceasta am încercat să explic oportunităţile oferite de Bruxelles-ul european, dar şi modul de interacţie cu comunitatea actorilor europeni.

Chiar şi de la Bruxelles Uniunea Europeană pare complexă şi îndepărtată pentru unii dintre tineri, iar asta trebuie să dea de gândit celor care doresc ca structura europeană să fie eficientă.

Voi continua astfel de abordări academice şi în viitor, prin cursuri pe care le voi ţine atât în Bruxelles cât şi în România.

Dan LUCA / Bruxelles

Extrema dreaptă câştigă teren în Franţa


Cu aproape două luni până la alegerile pentru Parlamentul European, alegerile locale din Franţa au demonstat încă o dată că există un risc real reprezentat de ascensiunea partidelor extremiste şi a euroscepticilor, care ameninţă să distrugă proiectul european.

La scrutinul de la sfârşitul săptămânii trecute, Frontul Naţional, al cărui lider este Marine Le Pen, ar fi obţrontul National ar fi obtul săptămânii trecute, .n Franţa au demonstat încă o dată că este vorba despre un risc real asupra coninut majoritatea voturilor în mai multe oraşe din sudul Franţei - Perpignan, Avignon, Beziers şi Frejus, unde are şanse să câştige şi al doilea scrutin. Cetăţenii francezi, au manifestat în plus, şi o reţinere faţă de clasa politică, duminică îngregistrându-se şi un grad al absenteismului record pentru Franţa.

Dan LUCA / Bruxelles

miercuri, 26 martie 2014

Clujul – oraşul inovaţiei europene

Comisarul european Dacian Cioloş s-a aflat recent la Cluj cu ocazia evenimentului Cluj Innovation Days, manifestare concretizată printr-o serie de conferinţe cu participare internaţională dedicate inovaţiei. Evenimentul este organizat de Cluj IT, cel mai important cluster în domeniul soluţiilor informatice la nivel naţional.

Cluj Innovation Days, eveniment anual, organizat cu scopul de a consolida comunitatea IT locală şi de a facilita dezvoltarea legăturilor cu parteneri de afaceri naţionali şi internaţionali este strâns legat de numele “Cluj Innovation City (CIC)”, un proiect de dezvoltare urbana integrată şi unul dintre principalele obiective ale Clusterului IT.

Cluj Innovation City este un exemplu de proiect derulat în parteneriat public-privat de tipul Community Project, managementul CIC fiind asigurat de mediul privat, în timp ce infrastructura va fi realizată cu suportul Guvernului, al Consiliului Judeţean Cluj şi al Consiliului Local Cluj.

Ideea constituirii unui “Silicon Valley la Cluj” este mai veche, şi mă bucur că se fac paşi concreţi în această direcţie.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în ziarul Prahova – Avantajele candidaţilor cu profil „Erasmus””

Despre calităţile care definesc “Generaţia Erasmus” vorbeam şi în noua corespondenţă transmisă miercuri, 25 martie, către ziarul Prahova.

Redau în continuare textul integral al articolului:

..........

Se resimte un semnal în societate al unei generaţii combative, doritoare de afirmare şi putere, dornică de a-şi asuma responsabilităţi sociale, economice, politice. Că e vorba de antreprenori de succes, cu vârste între 30 şi 45 de ani, că e vorba de deputaţi şi senatori tineri, de artişti sau funcţionari publici dornici de reformă, această generaţie - care poate fi numită în Europa “Generaţia Erasmus” - este una care se afirmă acum plenar. În Italia avem cel mai tânar premier din istorie. Matteo Renzi a devenit recent premier, la doar 39 de ani. Dincolo de convingerile politice, unul dintre atuurile sale a fost, aşa cum spunea chiar el, faptul că este tânăr. Renzi se consideră “un exponent al «Generaţiei Erasmus», alcătuită din tineri care au cunoscut aproape exclusiv doar moneda euro” şi crede în „valorile europene, cele promovate de fondatorii Uniunii”. Succesul şi ascensiunea rapidă ale noului prim-ministru italian reprezintă o reală încurajare de implicare politică pentru “Generaţia Erasmus”. Aplecându-mă asupra situaţiei generale în statele Uniunii Europene, implicit şi asupra României, participarea acestei generaţii nu este încă suficient de vizibilă. Dincolo de cele mai înalte funcţii în stat, care sunt generatoarele acestei ridicări? În primul rând, energia generaţiei, dar şi setea de nou a societăţii: modelele vechi sunt abandonate, societatea se restartează, căzând pe umerii “Generaţiei Erasmus” misiunea de a reconstrui edificiul european, cu energie, dar şi înţelepciune.

Provocarea generaţiei cu pricina nu e doar competenţa, ci dialogul şi capacitatea de a asculta, nu doar de a acţiona, de a şti când să ia un sfat bineintenţionat. Totodată, cheia va fi perseverenţa de a duce proiectele până la capăt. Pe scurt, voinţa cu care îşi vor pune în "executare" viziunea şi valorile. Or, testul Europei reale, al redefinirii relaţiei dintre cetăţean şi politică/administraţie, un nou echilibru, un model social, acesta reprezintă testul “Generaţiei Erasmus”, fie că ea mişcă lucrurile în sectorul privat sau cel public. Europa reală înseamnă mai puţine subiecte artificiale şi mai mult concret, mai puţină vrăjeală şi mai multe soluţii, şi, sper la rândul meu, ca om al acestei generaţii, mai puţin populism şi mai multă aplecare şi încredere în comunitate. Iar “Generaţia Erasmus” trebuie să combine energia cu înţelepciunea pentru a reuşi să "ne" treacă multipla criză pe care o traversăm, spre noua Europă, fie că vorbim de Statele Unite ale Europei sau alt model. Renumita publicaţie The Guardian prezenta recent o listă a acelor calităţi pe care le caută angajatorii la interviu când au în faţă un absolvent de studii superioare, totul pe baza răspunsurilor primite de la angajatori, dar şi de la cei care îi ajută pe absolvenţi să se angajeze.

Lista cuprinde, pe lângă spiritul antreprenorial, şi necesitatea ca absolventul să aibă “o viziune globalizată despre lume”. Pe scurt, candidaţii trebuie să cunoască şi alte culturi, să se împrietenească şi cu studenţii din alte ţări de la universitate – o dovadă că şi angajatorii caută acum tineri cu calităţi “Erasmus”. “Generaţia Erasmus” a acumulat multă experienţă şi este păcat că nu iese în faţă. Preferă să rămână mai în urmă, în structuri ONG, în federaţii industriale, în administraţia publică, deşi se bucură de o bună pregătire europeană. Implicarea sa ar fi un beneficiu pentru politică, ea reprezentând o resursă extrem de valoroasă. Clasa politică tânără a început să prindă, dar “Generaţia Erasmus”, educată european, lipseşte.

Dan LUCA / Bruxelles