Dan LUCA – articol în ziarul Argeşul – “Pionul principal în jocul european”

Noul articol pe care l-am pregătit pentru ziarul Argeşul prezintă jocul Germaniei, pe plan intern, european şi extern. Redau în continuare integral, materialul apărut miercuri, 21 mai:

………

Criza din ultimii ani a afectat statele UE; unele şi-au revenit mai repede, altele încă se resimt. Germania însă a rezistat eroic, continuând să fie un pion principal pe tabla europeană şi mondială, dând dovadă de un management bun şi în plan intern, extern, dar jucând bine şi la Bruxelles.

Când pentru alţii au însemnat un amalgam de ameninţări, crizele repetate din ultimii ani s-au dovedit, pentru o Germanie reformată de Agenda 2010 a lui Gerhard Schroeder, mai degrabă o oportunitate. Una venită însă la pachet cu responsabilitatea, căci variile capitale europene s-au uitat cu ochi mari, dulci şi sinceri la Berlin pentru ajutor.

Pe rând. Am să încep cu jocul intern german, pentru că de aici pornim, căci indiferent de viziunea unui lider, dacă vrea să supravieţuiască trebuie să ţină cont de opinia publică din ţara sa. Nu poţi în acest context să ceri eforturi bugetare cetăţenilor tăi, ca să-i salvezi pe alţii, fără să pui condiţii dure în schimb. Astfel, se poate explica “intransigenţa” de care a fost acuzată Angela Merkel în criza eurozonei. Faptul că ea a jucat politic intern cum trebuie, prudent – pe măsura asentimentului cetăţenilor germani – e dovedit în rezultatul electoral record pentru CDU în 2013. Tot parte din jocul intern, la limita celui european, sunt deciziile sistemului juridic german, care i-au făcut să aştepte cu sufletul la gură pe restul partenerilor europeni în criza eurozonei. Totodată, să nu uităm că Banca Centrală Europeană, de la Frankfurt, e modelată pe sistem german, neinflaţionist.

Germania se remarcă în plan extern şi e lesne de tras concluziile, când atât preşedintele SUA, cât şi cel al Chinei au trecut recent pe la Bruxelles, însă vizitele lor în Berlin în ultimii ani şi numărul telefoanelor de coordonare cu Angela Merkel le-au depăşit pe cele cu Barroso sau Van Rompuy. În acest context, dacă e să reamintesc de parteneriatele strategice ale României, dacă ţara vrea să-şi promoveze interesele externe cât mai înţelept, e util să se coordoneze mai des cu Berlinul.

În ultimii ani, Berlinul a devenit, atât formal, cât şi informal, al doilea Bruxelles. O dată pentru că sunt mai mulţi germani ca oricând în poziţii cheie, cantitatea îmbinându-se cu calitatea în termeni de influenţă asupra deciziilor instituţiilor europene, apoi, din ce în ce mai des, viziuni sectoriale sau globale cu privire la Europa se lansează la Berlin: “shuttle diplomacy”, a devenit “shuttle decision-making”. De asemenea, motorul franco-german nu mai e un motor între egali, Parisul urmează în cele mai multe cazuri Berlinul, iar acesta din urmă îşi permite să joace la mai multe capete: de exemplu, cu Marea Britanie şi Olanda pentru reformarea – în sensul debirocratizării – Uniunii Europene.

În continuare, interesele germane vor fi reprezentate în poziţiile de top ale UE. Fie prin desemnarea lui Martin Schulz ca viitor preşedinte al Comisiei Europene, fie, discret, prin Jean-Claude Juncker, cu sprijin pe ultima sută de metri de la Merkel.

Dan LUCA / Bruxelles