Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar – “De ce s-ar dota Comisia Europeană cu un comisar pentru tineret”

În noul material pe care l-am semnat pentru Ziarul Financiar am prezentat câteva din argumentele care justifică ideea lansată recent, aceea de a avea un comisar european care să se ocupe de situţia tinerilor, în special din punct de vedere al şomajului.

Redau în continuare în forma sa integrală, articolul publicat sâmbătă, 17 mai:

..........

De ce s-ar dota Comisia Europeană cu un comisar pentru tineret? Răspunsul este unul simplu: pentru că poate şi pentru că ar fi util. Ar fi util politic, ca semnal şi acţiune, atât la nivel comunitar, cât şi naţional. Situaţia tinerilor variază de la ţară la ţară, însă şomajul lor a fost constant pe agenda priorităţilor Consiliului European în ultimul an şi ceva, vorbindu-se de noi strategii, de noi sume alocate, şi nu numai.

Clasa politică europeană îşi dă seama că tinerii vor deveni în număr din ce în ce mai mare "indignados", dacă situaţia lor nu se schimbă; iar pericolul e atât o bombă socială, cât şi una politică, riscul fiind să voteze cu populiştii, în creştere mai ales în Vestul Europei, dar nu numai: PPDD a fost votat de mulţi tineri romi care s-au simţit excluşi.

În primul rând, e important să vorbim despre nevoie. Lumea s-a schimbat, iar criza e doar ultima manifestare a schimbării. Adevărul e că părinţii vestici europeni au fost mai norocoşi decât copiii lor, au prins o perioadă de expansiune, cei "30 de ani glorioşi", între anii ‘60 şi ‘80, când comunitatea europeană a crescut economic în continuu, crescând puterea de cumpărare şi prosperitatea. Oamenii au putut să îşi cumpere liniştiti case, la preţuri bune.

În prezent tinerii fie stau cu părinţii fie sunt chiriaşi, foarte puţini sunt proprietari. În Est, părinţii nu au avut bucuria libertăţii pe care o au acum tinerii lor, dar au avut posibilitatea la începutul anilor ‘90 să îşi cumpere apartamentele la preţuri promoţionale, cel puţin în România. Situaţia locativă a tinerilor nu e aşadar grozavă nici în Est, deşi, tocmai prin entuziasmul unei societăţi în schimbare, ei nu cunosc aceleaşi probleme şi nu au aceeaşi abordare ca cei vestici. Nevoia ne-a învăţat să fim mai mobili, în căutarea unei situaţii mai bune. Indiferent de variantă însă, se simte nevoie unei abordări integrate pentru tinerii europeni. Şi, deşi teoretic, politicile de angajare ţin mai mult de sfera competenţelor naţionale, planul european va fi determinant, prin stimularea competitivităţii economiei europene. Într-adevăr, dacă nu punem accentul pe pregătirea tinerilor pentru noul val tehnologic, şomajul doar va creşte, cu consecinţe imprevizibile socio-politice.

De aceea, investiţia în competitivitate în contextul noii revoluţii industriale, prin semnalele politice şi financiare de la Bruxelles, va fi cheie în următoarele luni şi următorii ani. Totodată, tinerii europeni vor trebui să redescopere mobilitatea profesională, dincolo de perfecţionarea continuă: ne mai ducem şi unde sunt slujbe, dacă nu suntem în stare să le creăm. De asemenea, e necesar să înţeleagă că globalizarea e şi o mare oportunitate: cine se axează doar pe piaţa locală, indiferent care ar fi ea, nu va avea la fel de multe oportunităţi precum cele oferite de o viziune - şi o acţiune - transnaţională.

Dan LUCA / Bruxelles