“Ţările mici” şi preşedenţia rotativă a UE

Letonia a preluat preşedenţia rotativă a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2015, după primul an în care a utilizat şi moneda europeană. Contexul european nu este unul simplu, caracterizat de relansarea programului economic Juncker, dar şi o agendă complicată pe frontul diplomatic, cu problematici delicate precum Ucraina sau Rusia. “Alte două proiecte europene esenţiale se află pe masa de lucru  şi urmează să devină funcţionale tot sub preşedinţia letonă: o strategie energetică (în luna martie) şi una în domeniul informatizării (în luna iunie)”.

Totuşi, cu toate acestea, UE continua să meargă înainte, la fel precum moneda euro, recent adoptată de “sora” Lituania. Premierul leton sublinia: "ţările baltice vor fi unite printr-un nou simbol - moneda unică europeană, ce va contribui la întărirea şi consolidarea ţărilor baltice. Sunt în mod special bucuroasă că acest eveniment marchează începutul preşedinţiei letone a UE".  Aşa cum sunt cunoscute în zona euro, ţările baltice  au adoptat o linie politică oarecum specială. Ele şi-au impus o extrem de severă  austeritate după criza financiară din 2008 şi sunt la ora actuală campioni ai creşterii economice  în Uniune. Ţările baltice sunt deja cunoscute ca partizane ale rigorii bugetare, scria recent Curierul Naţional.

“La Bruxelles se spune că, adeseori, "ţările mici", pentru care preşedinţia turnantă este un prilej de a se face mai bine cunoscute, îşi îndeplinesc această misiune cu mult mai multă rigoare decată "marii" din Uniune”.

Despre preşedenţia rotativă (şi temele naţionale) mai puteţi citi:

Preşedenţia rotativă a UE – doar un titlu de onoare?

România, spre preşedinţia rotativă a Uniunii Europene

Bani din afaceri europene, nu doar fonduri europene

Polonia şi funcţiile de conducere în UE

Dan LUCA / Bruxelles