UE - cât de „puternic” este Spitzenkandidaten?

Un studiu post-electoral publicat de Parlamentul European prezintă rezultate mixte ca efect al sistemului Spitzenkandidaten, 63% dintre respondenți declarând că alegerilor primare în alegerea președintelui Comisiei reprezintă un "progres democratic" pentru UE.

Sondajul de opinie realizat este unul de conștientizare, fiind aplicat între lunile noiembrie și decembrie 2014. Studiul a constatat că 58% dintre respondenți au auzit despre Parlamentul European recent, cu 11 puncte procentuale mai mult, comparativ cu un sondaj realizat în iunie 2013.

Totuşi, cât a crescut vizibilitatea şi notorietatea Parlamentului European de la ultimele europarlamentare? Dacă punem în balanţă rezultatul acestui studiu şi rezultatul unui studiu realizat în 2009, după alegeri, când nu am avut nici Spitzenkandidaten, nici  dezbateri televizate, când însă sondajul a fost realizat imediat după alegeri, în iunie-iulie, procentul celor care au auzit de Parlamentul European a fost mult mai mare (67%).

Cetăţenii sunt mai puţin mulţumiţi pentru faptul că ţara lor este membră a Uniunii Europene, doar 54% văd aceasta ca fiind un lucru bun, în vreme ce răspunsul din 2009 69% dintre respondenţi erau mulţumiţi cu aderarea. Aceeaşi tendinţă de scădere sa înregistrat şi în cazul prezenţei la vot.

Un sondaj realizat de ECR în zilele imediat după alegerile de anul trecut în 15 țări a constatat că doar 8,2% dintre respondenți au putut să numească candidatul PPE, Jean-Claude Juncker. Aproximativ jumătate din respondenți nu au putut să recunoască numele niciunuia dintre candidații grupurilor din alegeri. Doar 9% dintre cei intervievati au putut să numească un grup politic european.

Până la viitoarele alegeri, în 2019, vom asista la din ce în ce mai multe dezbateri pe această temă, părerile fiind foarte împărţite, atât în Parlament, cât şi în Consiliul European.

Dan LUCA / Bruxelles