“Inteligenţa emoţională” în comunicarea UE ?

Uniunea Europeană ar trebui să răspundă la apatia publică și la lipsa de susţinere din partea cetăţenilor, apelând la “inteligenţa emoţională”, sunt de părere doi analiști care au prezentat recent un document, propunere capabilă să devină o scânteie de dezbatere în cercurile de elaborare a politicilor europene.

Heather Grabbe, director al Institutului pentru o Societate Deschisă și Stefan Lehne, un profesor asociat la Carnegie Europe, au vorbit despre atitudinea cetăţenilor faţă de UE, care pe fondul crizei euro, au întors spatele partidelor politice și susțin noi mișcări eurosceptice şi populiste. Acest fenomen a adus astfel în prim plan partide cum ar fi Syriza, Cinque Stelle și Podemos, afectând buna funcționare a Uniunii Europene.

Europarlamentarul german liberal Alexander Graf Lambsdorff, vorbind la lansarea studiului, a remarcat faptul că politicienii sunt de vină pentru promisiunile pe care le-au făcut în timpul campaniilor politice.

Consultările cetăţenilor europeni arată că în teorie, UE ar trebui să fie în măsură să-i ajute, dar în practică se pare că modul de lucru la nivel european este mult prea “tehnocratic, obscur, nedrept, și inexplicabil". Dacă unele dintre defectele UE pot fi îndreptate, altele sunt înglobate în structura UE, ceea ce implică o nevoia de schimbare a tratatelor.

De asemenea, experţii subliniază că cei care promovează beneficiile UE cu argumente de pace, stabilitate și prosperitate se află în paradigme învechite, în loc să abordeze schimbările sociale care ar permite proiectului european să avanseze într-o altă eră, şi să obțină sprijinul popular atât de necesar.

În concluzie, ideile formulate de cercetători stau pe doi piloni: mai mult accent pe parlamentele naționale și democrația participativă, ambele având o şansă deja prin aprobarea Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare în 2009, dar potențialul lor a fost în mare parte insuficient exploatat.

Experţii sugerează o mai bună conectare între deputații europeni şi cetățeni, prin intermediul spațiul cibernetic, “îmbinând” sfera publică națională cu cea europeană. Ar fi util ca parlamente naționale să introducă în dezbatere idei pe care Comisia Europeană să le ia în considerare. Deputații europeni ar trebui să aibă dreptul de a vorbi mai des în propriile lor parlamentele naționale, în domeniile lor de competenţă.

Dan LUCA / Bruxelles