Islanda în UE – mult da, acum e ba!

În 2009 Islanda îşi anunţa pentru prima dată intenţia de a candida la Uniunea Europeană, motivată de o criză financiară care ameninţa moneda natională, iar varianta aderării la zona euro era o alternativă. Ministrul de Externe, Gunnar Bragi Sveinsson, anunţa însă recent, oficial, că "Interesele Islandei sunt mai bine servite în afara Uniunii Europene", deci ţara sa îşi retrage cererea de aderare. Intenţia a fost oarecum anticipată la începutul acestui an de premierul islandez.

Deşi niciodată nu a fost adusă în discuţiile de aderare, problema pescuitului a fost mereu o problemă spinoasă. Vă amintiţi că în 2013 Partidul Progresului, cu ideologie de centru și cel de dreapta - Partidului Independenței, ajunse la putere, au suspendat negocierile cu Bruxelles-ul. Mii de protestatari se îmbulzeau pe străzile din Reykjavik anul trecut, pentru a cere un referendum, după ce guvernul islandez anunţa o retragere a ofertei de aderare la UE, fără un vot popular.

Totuşi, sondajele de opinie au început mai nou să arate o tot mai mare rezistenţă în rândul islandezilor cu privire la aderarea ţării la UE. Pentru mulți islandezi, aderarea la UE nu este o prioritate majoră. Ei sunt mai preocupați de modul de rambursare a împrumuturilor luate pe când economia era în plină expansiune. Islanda a devenit prima națiune din Europa de Vest care a fost nevoită în ultimii 25 de ani să apeleze la Fondul Monetar Internațional pentru a salva economia naţională.

Decizia de retragere a candidaturii a fost alimentată de convingerile guvernului eurosceptic, dar Islanda deţine relaţii economice cu Uniunea Europeană. Deci, nu m-ar mira ca la următoarea schimbare de regim politic, Islanda să se reorienteze.

Dan LUCA / Bruxelles