Câteva impresii personale despre dosarul
catalan în articolul publicat astãzi, 5 octombrie 2017, în Convorbiri
Europene.
---
Anticipam încã
din luna iulie 2017: "Catalonia
pare determinatã sã își obţinã independenţa, iar referendumul din 1 octombrie
2017 stârnește deja reacţii virulente la Madrid". Ceea ce se întamplã acum la Barcelona nu e ceva
spontan, chiar dacã pare o revoluţie de eliberare. În 1999, în calitate de
lider al studenţilor europeni, am avut o întrevedere cu oficiali catalani. Am
fost primiţi de președintele regiunii cu mesajul: "Bine aţi venit la Barcelona, capitala Cataloniei. Catalonia se învecineazã
la nord cu Franţa, iar la sud cu Spania… ". Reprezentanţa regionalã
a Cataloniei în Bruxelles-ul european depãșește cu mult structurile
similare ale altor regiuni din UE, iar catalanii s-au declarat mai mult
europeni decât spanioli…
Criza catalanã
are repercursiuni enorme asupra actualului stadiu al reformei Uniunii Europene.
Dacã prin mesajele lui Juncker
și Macron, Europa a fãcut doi pași înainte, cu siguranţã cã referendumul
catalan intrã în categoria pasului european înapoi. Avem un guvern spaniol
blocat și fãrã soluţii, statele europene nu prea știu ce sã zicã mai mult decât
clasica "chemare la dialog".
Uniunea
Europeanã dã mesaje neclare, chiar din aceeași instituţie. De la Juncker care
"respecta votul DA" în septembrie, la Comisia Europeanã – deci tot
Juncker – care explicã clar cã "referendumul este ilegal".
Ce va
urma ? Cu siguranţã Catalonia va forţa independenţa. Acum ori niciodatã… Uniunea
Europeanã va încremeni din nou, fiindcã e aproape imposibil de a avea idei
practice pe aceasta crizã. Nici mãcar predictibila demisie a premierului Mariano
Rajoy, fãrã prea mare suport politic chiar și înaintea crizei, nu va rezolva
nimic. Alegerile anticipate din Spania vor aduce și mai multã instabilitate…
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu