Doar cei trecuţi
de 40 de ani sau fanii politicilor europe își mai amintesc cã a fost un timp în
care România se lupta la greu pentru a adera la Uniunea Europeanã. În perioada 2001–2004,
vreo 500 de tineri români, aflaţi la București (dar
unii din Cluj) sau Bruxelles, au dus tehnic ţara
noastrã în structura comunitarã. Profesorul Vasile Pușcaș a fost liderul care a
coordonat aceastã echipã de negocieri, fiind omul care timp de 4 ani a fost
politician, diplomat și profesor pentru un ideal de ţarã
istoric.
Acum câteva
luni am avut iniţiativa de a-l invita pe domn profesor la Bruxelles,
iar printr-un Dialog EURACTIV, sã
avem o discuţie despre viitorul Uniunii Europene, o abordare atât
din punct de vedere al contextului global, dar și din prisma Presedinţie
românești a UE. Evenimentul de la Bruxelles din 5 iulie 2018 a fost ceva
special, de inimã… M-am bucurat enorm cã doamna ambasador Luminiţa
Odobescu, un membru al echipei Pușcas de acum 15 ani, s-a aflat și dânsa prezentã
la dezbatere.
Colegii de la
EURACTIV vor publica în cateva zile un amplu interviu cu Vasile Pușcaș, dar
permiteţi-mi sã expun acum, în formã neprelucratã, câteva idei
reieșite din interacţiunea de joi seara:
Ø Integrarea
europeanã diferenţiatã este ceva vizibil;
Ø
Trebuie
sã vorbim despre o integrare permanentã, de duratã;
Ø Criza
UE a început la nivel instituţional în 2005 cu
neratificarea constituţiei europene;
Ø E
greu sã ai încredere în actualii lideri europeni, cei care au respins tratatul
constituţional
din 2005 – generaţia politicã Erasmus e
viitorul;
Ø
În
prezent nu exitã o gândire strategicã la nivelul UE;
Ø Asistãm
la o crizã la nivelul intelectualitãţii
europene;
Ø
Politicienii
actuali sunt utilitariști, nu pragmatici;
Ø
Multe
ţãri rãmân în UE din cauza fricii;
Ø
Proiectul
Macron a testat integrarea europenã și paradoxal a fost torpilat chiar de
Parlamentul European;
Ø
Statul
naţional va continua sã existe, dar e nevoie de o evoluţie
a statului naţional în contextul actual;
Ø
"Pieţele"
au umilit liderii europeni;
Ø
Trebuie
discutat de România în UE, dar și din punct de vedere al sitemului internaţional;
Ø Parlamentul
European trebuie sã conţinã douã Camere (Camera
Cetãţenilor,
actualul Parlament și Camera Statelor, actualul Consiliu);
Ø
În
urmãtorii 50 de ani UE este o federaţie de state naţiuni;
Ø
Nu
ai partide politice pan-europene adevarate, ai o confuzie pentru cetãţeni;
Ø
Sondajele
de opinie aratã cã existã o încredere în UE, chiar mai mare decât în sistemele
naţionale;
Ø
Parlamentul
European trebuie sã fie mai legat de parlamentele naţionale.
Avem nevoie de a crea noi instrumente;
Ø
UE
trebuie sã rediscute politicile europene;
Ø
UE
a abandonat managementul diversitãţii;
Ø Brexit
– iesirea dintr-un proces integraţionist;
Ø
Parteneriatul
franco-german e bun, dar trebuie sã fie un concept comun de integrare, nu doar
o viziune germanã;
Ø Prea
puţini
lideri europeni își asumã integrarea europeanã;
Ø Integrarea
euro-atlanticã este beneficã ambelor pãrţi;
Ø Va
urma o confruntare economicã între China și Statele Unite ale Americii;
Ø Trebuie
regânditã piaţa internã din punct de vedere al
globalizãrii;
Ø Germania
a trecut la internaţionalizarea IMM-urilor;
Ø
Trebuie
redefinit proiectul “calea de viaţã europeanã”;
Ø Puterea
informalã e mare;
Ø
Clubul
“România-EU”, infiinţat în perioada 2002-2003, a avut un rol important
pentru echipa de negocieri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu