Dan LUCA – interviu în Fãclia de Cluj: “Cine mai apãrã cu adevãrat proiectul european?”

Astãzi, 13 februarie 2019, am acordat un interviu Fãcliei de Cluj.

Clujeanul Dan LUCA lucreazã în Bruxelles de 22 de ani ca şi expert în afaceri europene. Este Senior Director la EURACTIV Media şi conferenţiazã în 4 universitãţi (Bruxelles, Anvers, Leuven şi Bucureşti).

Fãclia de Cluj: În aproximativ 100 de zile vom avea alegeri pentru Parlamentul European. Ne aşteptãm la surprize?

Dan Luca: Sunt pozitiv şi cred în construcţia europeanã, dar trebuie sã vã aduc veşti proaste de data aceastã. E posibil ca în 5 ani sã nu mai avem Uniune Europeanã… Ziceţi cã nu se poate. Dar cine credea acum 5 ani în Brexit sau Donald Trump? Ipoteza posibilului dezastrul UE poate sã fie demonstratã. Simplicitatea acestei teorii ne sperie. Sã o luãm matematic... În perioada 23-26 mai 2019 se organizeazã alegeri pentru Parlamentul European. Practic în 27 de ţãri se organizeazã alegeri simultane pentru a desemna eurodeputaţii urmãtorilor de 5 ani. Nivelul european are foarte puţinã influenţã şi putere de decisie. Îmi amintesc de anul 2009, când eram pe lista electoralã, iar în seara de dupã alegeri adunam rezultatele cu Preşedintele Socialiştilor Europeni de atunci, Poul Nyrup Rasmussen, sã vedem ce a reuşit Stânga. Constatasem cã EPP a câştigat… şi l-au impus apoi, din nou, pe Barroso ca preşedinte al Comisiei Europene. Riscãm ca în urmatoarea legislaturã europeanã sã avem un Parlament anti-european. Totul va începe pe 26 mai 2019 când în unele ţãri, de genul Polonia sau Ungaria, poate chiar şi Italia, forţele anti-europene (cu interguvernamentalişti cu tot) vor trimite la Bruxelles şi Stasbourg o majoritate anti-europeanã de deputaţi europeni. Din alte ţãri UE vom avea eurodeputaţi anti-europeni, dar nu majoritari ca numãr. Tragem linie şi ajungem la ceva de genul 52% pro-europeni la nivelul UE. Zicem cã am câştigat şi continuãm liniştiţi dansul european. Dar încep jocurile de culise planificate sau spontane. Unii eurodeputaţi îşi schimbã brusc apartenenţa la un grup şi chiar la o doctrinã. Motive diverse: nu se mai înţeleg cu liderul partidului din ţarã, nu mai intrã în graţiile realegerii, sau vor sã fie împotriva sistemului, cã e interesant… Forţa exemplului: Monica Macovei a intrat în Parlement în 2014 pe lista EPP şi acum e la ECR, cei responsabili de Brexit. Încã un exemplu, şi mai virulent: Laurenţiu Rebega – adus de Stânga în Parlament, cochetând vizibil cu Frontul Naţional francez… Majoritatea fragilã a pro-europenilor se poate eroda în 2-3 ani dupã alegerile din 2019, culmea, fãrã alte alegeri. Existã posibilitatea ca anul 2022 sã fie anul de rãscruce… Cu un Parlament European format din majoritate (chiar şi la limitã) anti-europeanã totul se va bloca… se va gripa motorul european… definitiv din pãcate.

Fãclia de Cluj: Noi, ca români, credem în proiectul european. Se poate face ceva?

Dan Luca: Problema este cã se criticã un proiect european pe care nimeni nu îl mai apãrã cu adevãrat… cum zicea cineva povestea cu razboiul nu prinde la generaţia tânãrã, iar încrederea în politicieni nu e nici ea la cote ridicate. În plus mai avem acum şi sarcasmul (notoriu) al anlglo-saxonilor, descãtuşaţi de Brexit şi Trump… Era sã uit… UE mai are şi duşmani externi, nu doar interni… Rusia, Trump/America, vã las sã decideţi despre China… Marea Britanie chiar?? Ce e de fãcut? Câteva sugestii, ca simpu cetãţean…  Avem nevoie de un proiect european clar. Lideri credibili cu putere de a mişca proiectul european. Axul Merkel-Macron nu e rãu, dar trebuie sã îl consolidãm. Aşa cum a fost binomul Kohl-Mitterrand în 1991. Momentul 2019 este benefic. Ce fel de Uniune Europeanã vrem sã avem în anul 2040? Frontiere, securitate, migraţie, buget euro, economie, relaţii comerciale, instituţii… Viziune şi realitate, nu birocraţie şi închistare… mesaj pozitiv, inclusiv, responsabil…  Sancţionarea mesajului dublu, în special in cazul europeputatilor, e necesar! Câteva sute dintre aceştia vor intra în campanie electoralã şi îşi vor explica neputinţa datoritã birocraţiei de la Bruxelles… Chiar aşa?  

Fãclia de Cluj: Aţi pomenit de Brexit. Ce urmeazã dupã ieşirea britanicilor din Uniunea Europeanã?

Dan Luca: Brexitul are implicaţii enorme asupra UE, atât la nivel economic, cât şi politic. S-a trezit un mare interes în a întelege statutul de membru al Uniunii Europene. Acesta este contextul în care în primãvara anului 2017, actualul preşedinte al Comisiei Europene lansa o dezbatere privind viitorul UE, prezentând 5 scenarii posibile pentru Europa. Iar urmãtorul moment marcant al acestui exerciţiu se deruleazã sub Preşedinţia româneascã a UE. Este vorba de Summit-ul Viitorul UE de la Sibiu din 9 mai 2019. În actualul context european, nu trebuie sã ne mai surprindã semnarea unui tratat bilateral între Franţa şi Germania. Franţa are nevoie de Germania şi Germania are nevoie de Franţa. Doar împreunã se poate redresa industria francezã, iar proiectul campionilor europeni (industriali) e mãnuşa perfectã pentru un Emmanuel Macron sub mare presiune internã. Iar Franţa poate sã preia liniştitã conducerea apãrãrii europene dupã plecarea britanicilor… Despre Germania se ştie încã de ani buni. Deşi instituţiile europene îşi au sediul la Bruxelles, tot mai multe decizii importante pentru viitorul comunităţii se lansează de la Berlin. Toate acestea, în contexul crizei economice, în care Merkel are un cuvînt greu de spus, transformînd-o astfel pe doamna cancelar, de departe, în cel mai important lider de la masa discuţiilor. Dacã se mai îndoia cineva cã Uniunea Europeanã se îndreaptã spre o structurã cu mai multe viteze, aveţi acum confirmarea. Tratatul de la Aachen, recent semnat, aratã cã existã ţãri europene care doresc o accelerare a integrãrii europene pe anumite paliere.

Fãclia de Cluj: Cum credeti ca trebuie sã joace în acest peisaj ţara noastrã?

Dan Luca:  În primul rând trebuie sã comunice un mesaj pro-european, constructiv, real, mai ales cã deţinem şi Preşedinţia UE. Salut lansarea “Raportului de fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro”. Aderarea României la zona euro, pânã în 2024, este jocul apartenenţei sau nu a României la nucleul dur european… Şi apropo, creşterea economicã de 3,8%, a 4-a din UE, nu e chiar rea…  Summit-ul de la Sibiu va demara oficial procesul de stratificare europeanã, iar proiectul bugetului euro este o linie roşie care trebuie avutã în vedere.