Cum s-a adaptat lobby-ul de la Bruxelles crizei Corona?

Criza Corona afecteazã puternic dinamica Bruxelles-ului european. Schimbarea modului de operare al instituţiilor europene implicã o adaptare a procedurilor de interacţiune cu decidenţii politicilor sectoriale.

Apariţia acestei “lebede negre” bulverseazã întreaga dinamicã legislativã şi modului de a discuta cele mai bune legi pentru cetãţenii europeni.

Anul trecut, prin intermediul cãrţii Mapping the Influencers in the EU Policies, încercam sã creionez cum se va schimba lumea afacerilor europene în urmãtoarea decadã. Prin intermediul acestui articol analizez impactul crizei actuale asupra acelor premoniţii.

1.    Trăim vremuri în schimbare - factori precum politica mondială, schimbările climatice, îmbătrânirea și creșterea populației, urbanizarea și o multitudine de alte provocări vor influența în continuare afacerile europene.

Criza pandemicã surprinde întreaga societate europeanã, redefinind prioritaţile legislative. Politica de sãnãtate devine ştirea zilei, cu amplu impact asupra altor politici sectoriale. Relansarea economiei este subiectul cel mai discutat acum, iar o conectare a prioritãţilor legislative cu economicul este o necesitate.

2.    Piața afacerilor europene a devenit mai holistică în ultimii ani și va continua să se dezvolte pe măsură ce afacerile publice, relațiile publice, comunicarea, aspectele juridice se îmbină și se integrează în marea umbrelã a „Afacerilor UE”.

În general, sectorul privat a fost grav afectat de criză, iar instituţiile au privit cu mai multã simpatie și toleranță unele segmente industriale. Gãsind adversarul comun ″relansarea economicã″, binomul instituţii-business a fost mult mai bine sincronizat.

3.    Bruxelles-ul a devenit din ce în ce mai transparent, ceea ce duce la dezintermedierea sferei politice de la Bruxelles. Publicul este acum mai conștient și mai implicat în afacerile UE. Numărul actorilor de la Bruxelles a crescut considerabil - fie din industrie, ONG-uri sau din alte sectoare. Drept urmare, efortul necesar pentru a face auzită vocea fiecãruia a crescut considerabil. Piața afacerilor UE va deveni și mai mare. Surprinzător de mare numãrul de companii care nu are încă prezență în Bruxelles. Anticipez un rol sporit al societății civile în procesele decizionale ale UE. De asemenea, prevăd că se va acorda mai multă atenție transparenței în procesul de elaborare a politicilor.

Spaţiul dezbaterilor s-a mutat online, iar decidenţii politici au fost foarte vizibili, poate mai prezenţi decât înainte. Totuşi, mediul virtual nu oferã aceeaşi transparenţã, fiind de multe ori doar o perdea de fum care acoperã un proces decisional foarte rapid în unele cazuri, adaptat situatiei de crizã. Da, a fost mai multã informare, dar mai puţinã comunicare. Piaţa se va adapta, apetitul pentru comunicarea online stimulând unele entitãţi sã îşi consolideze şi prezenţa fizicã în Bruxelles. 

4.    Influența la Bruxelles rămâne în mare parte bazată pe relații de muncă bune și reciproc avantajoase între funcționari și părțile interesate cu care interacționează. Să nu uităm, un influencer este un adevărat credincios și promotor al valorilor și principiilor europene.

Mai mult ca niciodatã rolul liderilor de opinie a fost pus în valoare de noua situaţie creatã. Beneficiind de o notorietate dobanditã anterior, experţii s-au reinventat, utilizând platformele de dezbateri ca mediul predilect în transmiterea mesajelor de impact.

5.    Cererea de competențe și experiență în domeniul afacerilor UE este ridicată, în timp ce oferta rămâne relativ limitată, în ciuda faptului că sfera de la Bruxelles a crescut în ceea ce privește numărul de angajați în ultimii douăzeci de ani.

Bruxelles-ul european este afectat de crizã, iar mulţi experţi, în special tineri, au intrat în şomaj tehnic sau chiar şi-au pierdut jobul. Contractarea pieţei de consultanţã a fost evidentã, dar Bruxelles-ul se va reinventa şi adapta. Meseria de ″expert în afaceri europene″ are viitor, dar dezvoltarea unor noi competenţe (în special cele soft) sunt necesare în a avea şanse de reuşitã. 

6.    Astăzi, cu mai multe instrumente de comunicare și posibilități de social media, suntem menţinuţi informați chiar dacă nu dorim neapărat să fim. Dar decalajul dintre discursul politic din capitalele statelor membre ale UE și Bruxelles rămâne mai mare decât acum 10 ani. Brexit-ul reprezintă apogeul euroscepticismului, dar a evidențiat, de asemenea, beneficiile apartenenței și a unei uniuni mai strânse. UE se va extinde probabil în mai multe state membre (și anume țările din Balcanii de Vest), iar noii actori cu culturi și societăți diferite vor intra în numeroase sfere de la Bruxelles.

Mediul virtual a fãcut ca distanţa dintre Bruxelles şi capitalele europene sã se comprime, sã devinã minusculã. Cei care au organizat conferinţe din Bruxelles au avut douã oportunitãţi enorme, de a avea ca panelişti ministri din guvernele ţãrilor membre, dar şi de a deschide ″conferinţele de Bruxelles″ publicului larg. Bruxelles-ul este acum mult mai puţin o ″bubble″, a  devenit un emiţãtor de semnale, mesaje care ajung mult mai bine în capitalele europene.

7.    Piața afacerilor europene va trebui să devină mai responsabilă, mai transparentă și să se alinieze mai bine principiilor bunei guvernări dacă dorim să facem din aceasta o Europă a oamenilor, mai degrabă decât a piețelor și a profiturilor. Sentimentul este din ce în ce mai mult un factor de luare a deciziilor și, toate semnalele vor influența din ce în ce mai mult afacerile europene în anii următori. Sper că, peste zece ani, luarea deciziilor va păstra o bază științifică.

Activitãţile din Bruxelles devin mult mai vizibile datoritã favorizãrii mediului online în activitatea cotidianã. Aceastã supra-expunere implicã o mai mare responsabilizare a decidenţilor spre transparenţã.

8.    Piața „afacerilor UE” se va digitaliza din ce în ce mai mult, dar contactul uman va păstra un rol vital. Cred că AI (inteligența artificială, nu influența artificială) va începe să aibă impact asupra deciziilor și rezultatelor: în timp ce oamenii vor continua să prevaleze în ceea ce privește interacțiunea umană și rezultatele clare, pregătirea și lansarea campaniilor de advocacy va fi tot mai ușor facilitată de roboţi.

Ultimele luni confirmã aceastã tendinţã de a interacţiona virtual. Întrebarea este cum va arãta piaţa de afaceri europene în 6-12 luni, care este noul normal?

9.    În 2030, Generația X (actualii liceeni) va fi omniprezentă la Bruxelles. Aceștia sunt nativi tehnologici, adepti ai interacțiunii virtuale și mai puțin dedicați permanenței în cariere. Acești factori vor contura foarte mult viitorul pieței afacerilor UE.

În mod sigur, tinerii practicanţi vor avea o mare oportunitate de afirmare, bulversând ierarhiile. Totuşi, reţeaua personalã, claditã în timp, e încã un element puternic al celor din afacerile europene.

Dan LUCA / Bruxelles