În ultimele săptămâni, am realizat o cercetare despre
impactul crizei Corona asupra pieții de public affairs, cu orizont 2021. Câteva
dintre concluzii le-am publicat astăzi prin intermediul Ziarului
Financiar.
---------------------
În general prognozele politice nu sunt
ușoare, iar criza Corona complică enorm predictibilitatea pieţii. Un exemplu
interesant a fost anul 2019, unul atipic din punct de vedere european, având
alegerile europene în mai. Cei implicaţi în dinamica legislației europene au
știut că a fost crucială o bună comunicare în primul trimestru, un exerciţiu de
intelligence timp de 6 luni până la indentificarea noului sistem de
putere (eurodeputaţi influenți, componentă Comisiei Europene, prioritățile
noului ciclu politic de 5 ani), revenind apoi în forță, în toamnã, cu argumente
noi și solide.
Încercând să analizăm anul politic
european 2021, nu putem identifica un eviment major care să umbrească virusul
Corona. Criza actuală va avea o influență determinantă și în 2021. Plecând de
la ipoteza științifică cum că o pandemie se întinde pe o perioadã de 18 luni,
iar noi am ajuns acum doar în luna a 9-a, putem să avansăm o teorie cum că doar
în luna iulie 2021 e prevăzut sã ieșim din criză. Desigur calendarul
descoperirii vaccinului, vaccinarea populației și imunizarea pot avea un rol
hotărâtor în accelerarea sau încetinirea deschiderii de după criză. Acum însă avem
doar aceste elementele care ne ajută să anticipăm pe cât posibil anul
viitor și nu avem unelte mai bune pentru a astfel de analiză.
Subiectele politice care se vor
amplifica treptat în spațiul public european sunt și ele ricoşeuri ale crizei
Corona. Vom vorbi tot mai mult despre bani și putere. Fondul de relansare
economică e deja prezent, iar acum se discutã pachetele care
revin fiecărei țări membre, dar și modul de utilizare. Ca și
predicţie, absorbția acestor fonduri, majoritatea prin mecanismele naționale, va lua poate chiar mai mult de 5 ani. Este
eterna discuție a absorbției fondurilor europene, unele țări vor avea o rată
de 30%, iar altele de 100%.
Treptat, întrebarea despre cine plătește factura
relansării economice se va face vizibilă. Fără să vrem, vom avea o discuție
despre fiscalitate, despre cum finanțăm sistemul european, cu ample ramificații
în competențele regionale, naționale, europene sau chiar mondiale. Subiectul
unui buget euro va apărea că soluție, mai ales că există un proiect legat de
acest dosar încă de acum câțiva ani. Inevitabil vom discuta mai mult, din nou, despre
nucleul dur european și alte țări care nu sunt în acest grup select.
Patriotismul și naționalismul se vor accentua, venite în
special din estul
continentului sau chiar din sud. În acest cocktail de putere,
fonduri publice, balanță fiscală, va există o polarizare mai accentuată între cele două extreme, cea federalistă și cea
anti-europeană.
Criză economică, relansararea unui
proiect pentru societatea europeană, redefinirea finanțării europene, un nou
proiect european și balanță dintre UE și țările membre vor acapara interesul
cetățenilor. Alegerile din Germania, din septembrie 2021, sunt un orizont
interesant pentru a face o analiză despre pandemie și impactul asupra
proiectului european.
Plecând de la aceste predicții,
recomandarea este de a analiza piață afacerilor europene nu doar din
prisma dezvoltărilor legislative, dar și al raportării la fondurile de
relansare economică. Primele 6 luni ale anului 2021 pot să arate cam la fel ca și prezentul. Până în primăvara viitoare nu e recomandabil să existe
evenimente fizice masive, interacţia online fiind recomandabilă. Desigur în toamna
lui 2021 putem să vorbim de o revenire la new normal, încercând să
învățăm din criză pandemică pe cât se poate.
Dan LUCA este Vicepreşedintele EURACTIV
Media. Conferenţiază în universităţi din Bruxelles şi Bucureşti. Este
autorul cãrţii “Mapping the Influencers în EU Policies”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu